DISTRIBUIȚI
Socialist candidate for the Secretary General of the Socialist Party PSOE, Pedro Sanchez raises his fist during a first campaign meeting at the sports Hall in Burjassot, near Valencia on March 26, 2017 presenting a counter program to party rivals. The Spanish Socialist Party, gnawed by divisions and competition from radical left Podemos party will organize primaries where its former general secretary Pedro Sanchez, will attempt a return facing the two other candidates Susana Diaz and Patxi Lopez. / AFP PHOTO / JOSE JORDAN

Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a anunţat luni, la Barcelona, că guvernul său va da marţi undă verde controversatei graţieri celor nouă activişti catalani pro-independenţă condamnaţi la închisoare pentru tentativa de secesiune din 2017, informează France Presse, potrivit agerpres.

”Mâine (…) voi propune Consiliului de Miniştri graţierea a nouă condamnaţi” pentru rolul lor în tentativa de secesiune, a declarat liderul socialist în prestigiosul Gran Teatre del Liceu din Barcelona.


Citeşte şi: Două clădiri din Bordeaux s-au prăbuşit! Trei oameni au fost răniţi!

Într-o punere în scenă atent orchestrată, Sanchez a declarat că ”guvernul spaniol a optat pentru reconciliere” şi ”a crezut că această măsură de graţiere va deschide această cale”, în timp publicul cerea o ”amnistie” completă.

În timp ce graţierea îi va scuti pe condamnaţi de restul pedepsei şi le va permite să iasă din închisoare, amnistia, de care guvernul nu vrea să audă, ar însemna ştergerea completă a infracţiunii, explică AFP.

Citeşte şi: Un indonezian a fost UCIS de crocodilii pe care îi hrănea

Tentativa de secesiune a bogatei regiuni din nord-estul Spaniei a fost una dintre cele mai grave crize politice prin care a trecut Spania de la sfârşitul dictaturii lui Franco, în 1975.

În pofida interdicţiei justiţiei, guvernul regional al liderului pro-independenţă Carles Puigdemont a organizat un referendum de autodeterminare, care a fost marcat de violenţe poliţieneşti care au făcut înconjurul lumii.

Câteva săptămâni mai târziu, parlamentul catalan a declarat unilateral independenţa regiunii, provocând reacţia imediată a guvernului spaniol, aflat atunci sub conducerea conservatorilor, care a demis guvernul regional şi a pus regiunea autonomă sub tutelă.

Citeşte şi: Boss-ul unei mari companii de teste Covid este implicat într-o anchetă MURDARĂ în UK

Urmăriţi penal, liderii pro-independenţă, precum Carles Puigdemont, au părăsit Spania sau au ajuns în spatele gratiilor.

Condamnarea a nouă dintre ei, în octombrie 2019, la pedepse cuprinse între 9 şi 13 ani de închisoare, pentru răzvrătire, a dus la demonstraţii masive în Catalonia, dintre care unele au degenerat în gherilă urbană, în special în Barcelona.

Respinsă de Curtea Supremă care îi condamnase, graţierea lor nu este pe placul majorităţii spaniolilor. Potrivit unui sondaj recent realizat de institutul Ipsos, 53% dintre ei se opun, în timp ce în Catalonia o mare majoritate (68%) este în favoarea acesteia.

Citeşte şi: Armin Laschet avertizează cu privire la un ‘război rece’ cu China

Dreapta a mobilizat câteva zeci de mii de persoane în centrul Madridului, la 13 iunie, împotriva acestei graţieri, despre care spune că este motivată doar de dorinţa lui Pedro Sanchez, al cărui guvern minoritar este susţinut de o parte a mişcării pro-independenţă, de a rămâne la putere.

Sanchez, care intenţionează să se adreseze Camerei Deputaţilor pe 30 iunie pentru a explica controversata măsură, a primit săptămâna trecută sprijinul patronatelor spaniole, care se opun totuşi separatismului, şi al bisericii catalane.