DISTRIBUIȚI
The New York Times

Patru candidaţi – două femei şi doi bărbaţi – au intrat vineri, în mod oficial, în campanie, în Japonia, pentru a deveni viitorul preşedinte al partidului aflat la putere, într-un scrutin intern, la 29 septembrie, care-i va aduce învingătorului postul de premier, relatează AFP, potrivit agerpres

Termenul-limită de depunere a candidaturilor a expirat vineri dimineaţa, iar cei patru candidaţi la succesiunea lui Yoshihide Suga, actualul preşedinte al Partidului Liberal-Democrat (PLD, dreapta conservatoare), premierul în exerciţiu, s-au exprimat la sediul partidului, la Tokyo.


Citește și : Narendra Modi împlineşte 71 de ani, iar autorităţile vor să vaccineze zeci de milioane de indieni de ziua lui

Învingătorul în alegeri urmează să fie numit premier, în urma unui vot în Parlament, la începutul lui octombrie, în contextul în care PLD domină viaţa politică niponă.

Alegeri legislative urmează să aibă loc ulterior – în noiembrie cel mai târziu – şi ar urma să-i consolideze poziţia noului premier.

Taro Kono, în vârstă de 58 de ani, popularul ministru în exerciţiu al Reformei administrative, însărcinat totodată cu campania naţională de vaccinare împotriva covid-19, este considerat de către mulţi favorit.

”ÎNCĂIERARE GENERALĂ”

Însă nu este exclusă o surpriză, deoarece majoritatea facţiunilor mari din cadrul PLD nu au dat în mod deschis consemne de vot membrilor lor, spre deosebire de cum procedează de obicei.

”Este într-adevăr o încăierare generală”, declară AFP Tobias Harris, un expert în Asia Orientală de la grupul de reflecţie în ştiinţe politice Center for American Progress.

”Este dificil să se spună că există un adevărat favorit (…). Kono probabil că are un avantaj, însă este vulnerabil”, avertizează Harris.

Astfel, influentul Taro Aso, actualul ministru al Finanţelor, care deţine controlul asupra celei de a doua celei mai mari facţiuni din cadrul PLD, a declarat că îl va susţine atât pe Taro Kono, cât şi pe rivalul acestuia Fumio Kishida, un fost ministru de Externe (2012-2017), în vârstă de 64 de ani.

Considerat un moderat, Kishida încearcă să atragă aripa dreată a PLD. El dispune de propria facţiune şi pare cel mai redutabil rival al lui Kono.

Sanae Takaichi, în vârstă de 60 de ani, de asemenea un fost ministru, este o ultranaţionalistă foarte clivantă, însă este susţinută de către fostul premier Shinzo Abe, care trage sforile în cadrul principalei facţiuni a PLD.

Seiko Noda, un fost ministru, în vârstă de 61 de ani, pare să aibă cele mai mici şanse, după ce a întâmpinat dificultăţi în a atinge un prag de minimum 20 de semnături de la aleşi PLD, necesar pentru a putea candida la şefia formaţiunii.

DOUĂ TURURI

O majoritate absolută este necesară în vederea obţinerii victoriei în alegerile de la 29 septembrie.

În primul tur, candidaţii urmează să-şi dispute 766 de voturi – ale celor 383 de aleşi PLD în Parlament şi ale liderilor partidului în cele 47 de departamente din arhipelag.

În cazul în care niciun candidat nu obţine peste 60% din voturi, un tur doi îi va departaja pe primii doi finalişti în aceeaşi zi, într-un scrutin cu doar 430 de voturi, dintre care 383 de la parlamentarii partidului.

Citește și : Italienii sunt de acord cu certificatul sanitar obligatoriu

Yoshihide Suga, în vârstă de 72 de ani, ajuns la putere în septembrie 2020, în locul lui Shinzo Abe care a fost nevoit să demisioneze din motive de sănătate, a decis la sfârşitul lui august să nu candideze la şefia PLD şi astfel să plece de la putere.

Suga a devenit foarte nepopular din cauza modului foarte criticat în care a gestionat criza sanitară în Japonia şi din cauza menţinerii cu orice preţ a Jocurilor Olimpice (JO) şi Paralimpice de la Tokyo, în această vară, în pofida unei opinii publice nipone majoritar opuse acestui eveniment.

Trecerea efemeră a lui Suga pe la putere – abia un an de zile – a reaprins spectrul unei anumite instabilităţi politice la conducerea Japoniei, după o perioadă de schimbare fracventă a guvernelor, înaintea celui de-al doilea mandat al lui Shinzo Abe (2012-2020), care a bătut recorduri de longevitate.

După război, doar cinci premieri japonezi au rămas la putere timp de peste cinci ani.