DISTRIBUIȚI
People block Caen's circular road on November 18, 2018 in Caen, Normandy, on a second day of action, a day after a nationwide popular initiated day of protest called "yellow vest" (Gilets Jaunes in French) movement to protest against high fuel prices which has mushroomed into a widespread protest against stagnant spending power under French President. (Photo by CHARLY TRIBALLEAU / AFP)

Parlamentul francez a adoptat marţi o lege cu privire la manifestaţii ca urmare a violenţelor care au marcat acţiunile de protest ale ‘vestelor galbene’, textul vizându-i în special pe manifestanţii radicali, însă aspectele cele mai controversate ar putea fi anulate de justiţie, potrivit AFP, relatează și agerpres.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a sesizat, cu câteva zile înainte de adoptarea textului, Consiliul Constituţional, cea mai înaltă instanţă judiciară din Franţa, responsabilă de validarea constituţionalităţii legilor.


Citește și: UMILITĂ în Parlament, Theresa May este pe picior de plecare din funcția de premier

Această sesizare ‘va permite ridicarea îndoielilor, a tuturor suspiciunilor’, a explicat ministrul de interne Christophe Castaner, exprimându-se în favoarea textului pe care l-a caracterizat drept o ‘lege de protecţie’.

Interdicţii preventive de a manifesta – o măsură care a cristalizat criticile -, percheziţionarea manifestanţilor, delictul de a-ţi ascunde faţa: textul adoptat de către majoritatea de dreapta în Senat, după Adunarea Naţională (camera inferioară) în februarie, a fost denunţat drept ‘atac la adresa libertăţii’ de către stânga şi criticat inclusiv de unii dintre aleşii majorităţii prezidenţiale.

‘Acest text nu are nici cel mai mic caracter arbitrar’, a dat asigurări Christophe Castaner, subliniind că ‘justiţia rămâne garantul ultim al libertăţilor’.

Propunerea legislativă îi viza iniţial pe aşa-numiţii ‘black blocs’, activiştii anarhişti îmbrăcaţi în negru, implicaţi în acţiuni violente în cadrul manifestaţiilor, şi a fost aprobată pentru prima dată de Senat în octombrie. Guvernul a luat-o însă înapoi în ianuarie pentru modificări, după primele manifestaţii ale ‘vestelor galbene’, francezii care protestează împotriva politicii sociale şi fiscale a executivului.

Aceste manifestaţii, care au loc în fiecare sâmbătă din 17 noiembrie, au fost în mare parte marcate de violenţe între protestatari şi forţele de ordine. La începutul lunii decembrie, imaginile haosului din Paris şi de pe celebrul Bulevard Champs Elysées au făcut înconjurul lumii.

Citește și: Care sunt scenariile posibile după eșecul acordului propus de Theresa May

‘Acest text nu vizează ‘vestele galbene’, ci dimpotrivă, ‘cagulele negre”, a subliniat senatorul de dreapta Bruno Retailleau, adăugând că, în opinia sa, ‘în centrul textului se află infracţiunea de ascundere a feţei’.

‘Este pusă în pericol libertatea de a manifesta’, a denunţat la rândul său preşedinta grupului CRCE (comunist), Eliane Assassi, în timp ce ecologista Esther Benbassa a reproşat că dreapta din Senat şi majoritatea prezidenţială, ‘mână în mână’, ‘sfidează marile instituţii internaţionale care au denunţat recent escaladarea violenţelor împotriva manifestanţilor’ în Franţa.

Apărătorul drepturilor omului Jacques Toubon a exprimat de asemenea rezerve faţă de noua lege, precizând că este ‘clar că această dispoziţie privind interdicţia de a manifesta poate să pară în contradicţie cu principiile noastre constituţionale’.