DISTRIBUIȚI

Parlamentul European a amânat miercuri votul pentru validarea viitoarei Comisii Europene conduse de Ursula von der Leyen programat iniţial să aibă loc pe 23 octombrie, în cadrul sesiunii plenare de săptămâna viitoare a PE de la Strasbourg, relatează dpa, citând surse europarlamentare, potrivit agerpres.

Votul de pe 23 octombrie nu mai poate avea loc în condiţiile în care candidaţii a trei ţări – România, Ungaria şi Franţa – au fost respinşi în cadrul procesului de validare din PE din motive de conflict de interese sau de etică. Până în prezent, doar Ungaria şi România au propus noi candidaţi, dar preşedinta aleasă a CE nu a anunţat că-i propune pe cei doi pentru posturile de comisari.


Citește și : Preşedintele iranian Rouhani propune un referendum pe fondul apelurilor la schimbări politice

Politiciana conservatoare germană şi echipa sa urmau să-şi înceapă mandatul pe 1 noiembrie, dar respingerea celor trei candidaţi va duce la amânarea calendarului.

Până în prezent nu a fost stabilită o nouă dată pentru votul din plenul PE, dar potrivit surselor dpa acesta nu mai este programat pe 23 octombrie, cum se stabilise iniţial.

Preşedintele PE, David Sassoli, a vorbit încă de sâmbătă despre o amânare până la 1 decembrie a începerii mandatului noii Comisii Europene.

Ursula Von der Leyen caută înlocuitori după ce franţuzoaica Sylvie Goulard, ungurul Laszlo Trocsanyi şi românca Rovana Plumb au fost respinşi de eurodeputaţi în ultimele săptămâni.

Dar, cu numai 23 de membri din viitoarea Comisie validaţi de PE şi fără înlocuitori pentru cei trei candidaţi respinşi care să fie propuşi Parlamentului până acum, liderii grupurilor politice au decis miercuri, în cadrul Conferinţei Preşedinţilor, că este nevoie de mai mult timp pentru organizarea audierilor.

Ursula von der Leyen a sperat să găsească rapid înlocuitori, scrie dpa, dar preşedintele francez Emmanuel Macron, care a reacţionat cu indignare la respingerea lui Goulard, are nevoie de mai multe zile pentru a propune un nou nume, potrivit unor surse apropiate de guvernul de la Paris.

Faptul că guvernul din România a căzut din cauza unei moţiuni de cenzură a încetinit, de asemenea, procedurile, notează dpa.

O întârziere în începerea mandatului noii comisii nu este fără precedent. Preşedintele Comisiei Europene la final de mandat, Jean-Claude Juncker, ar urma să rămână în rol de preşedinte interimar până la începerea mandatului viitoarei Comisii.

Totuşi amânarea reprezintă un pas înapoi pentru Ursula von der Leyen, care a fost votată cu o majoritate foarte strânsă de plenul PE în iulie, şi poate fi interpretat ca un semn al unei relaţii viitoare dificile cu legislativul comunitar, comentează dpa.

Comisia Europeană este executivul comunitar, supervizând un staff de aproape 32.000 de oameni. Fiecare stat nominalizează câte un comisar, iar apoi preşedintele-ales al Comisiei Europene repartizează portofoliile.