DISTRIBUIȚI
Reuters

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat miercuri că manifestă un ”optimism precaut” faţă de posibilitatea ca la summitul de joi şi vineri liderii europeni să cadă de acord asupra numelor celor care vor conduce principalele instituţii europene, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Mai mulţi diplomaţi şi oficiali au declarat acestei agenţii de presă că ar putea fi totuşi prea devreme pentru un acord la acest summit, ei menţionând divergenţele dintre Paris şi Berlin privind candidatura germanului Manfred Weber la şefia Comisiei Europene.


Citește și : Donald Trump va avea ‘o întâlnire lungă’ cu preşedintele Chinei

”Există viziuni diferite, interese diferite, dar şi o voinţă comună de a finaliza acest proces înaintea primei sesiuni a Parlamentului European”, care începe pe 2 iulie, notează Tusk în scrisoarea de invitaţie adresată celor 28 de şefi de stat sau de guvern.

Principalele posturi aflate în joc sunt cele de preşedinte al Comisiei Europene, al Consiliului European, conducerea diplomaţiei europene şi a Băncii Centrale Europene. Divergenţele franco-germane se manifestă îndeosebi în privinţa conducerii Comisiei Europene, candidatul popularilor europeni, Manfred Weber, sprijinit de cancelarul german Angela Merkel, fiind contestat de preşedintele francez Emmanuel Macron, căruia i s-a alăturat premierul socialist spaniol Pedro Sanchez, care încearcă să sporească influenţa Spaniei în blocul comunitar.

Succesoarea Angelei Merkel la conducerea partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU), Annegret Kramp-Karrenbauer, a recunoscut existenţa unei ”diferenţe sistemice de abordare” între Paris şi Berlin în acest proces de împărţire a posturilor europene. ”Eu şi cancelarul (Merkel) rămânem ataşate principiului Spitzenkandidat”, conform căruia capul de listă al unei familii politice din Parlamentul European trebuie să devină preşedinte al Comisiei Europene, a declarat ea în faţa presei miercuri la Paris, potrivit AFP.

Conform unor surse de la Bruxelles, Angela Merkel ar fi dispusă să accepte în final ca Manfred Weber să nu devină preşedinte al Comisiei Europene, dar numai cu condiţia ca nici ceilalţi capi de listă ai grupurilor politice din Parlamentul European şi candidaţi la conducerea executivului comunitar să nu ocupe acest post, respectiv socialistul olandez Frans Timmermans şi liberala daneză Margrethe Vestager.

Citește și : Record absolut de temperatură! În Kuwait s-au înregistrat 63 de grade Celsius

Printre numele alternative vehiculate ca posibil preşedinte al Comisiei Europene se regăsesc francezul Michel Barnier, premierul Charles Michel, actuala şefă a Băncii Mondiale, bulgăroaica Kristalina Georgieva, sau preşedinta Lituaniei aflată la final de mandat, Dalia Grybauskaite.

În acest proces de împărţire a posturilor de top în instituţiile europene trebuie găsit un echilibru între afilierile politice, distribuţia regională şi criteriile de gen, ţinându-se cont totodată şi de profilul candidaţilor.

În noul Parlament European, care trebuie să-i valideze prin vot pe cei aleşi de liderii europeni să ocupe principalele posturi europene, grupurile politice încă poartă negocieri pentru formarea unei coaliţii progresiste, popularii şi socialiştii nemaiavând împreună majoritate fiind nevoiţi să negocieze cu noul grup liberal impulsionat de Emmanuel Macron şi cu Verzii.

Dacă la summitul de joi şi vineri nu se ajunge la o înţelegere pentru desemnarea şefilor instituţiilor europene, un summit extraordinar ar putea fi convocat tot la Bruxelles pentru data de 30 iunie.