DISTRIBUIȚI
Reuters

Copiii combatanţilor străini trebuie să aibă dreptul de a avea cetăţenia unei ţări, au pledat miercuri ONU şi mai mulţi avocaţi, după ce Marea Britanie a lipsit-o de cetăţenie pe o mamă adolescentă care a fugit în Siria la 15 ani pentru a se alătura grupării Stat Islamic (SI), relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Soarta Shamimei Begum, care a fost descoperită într-o tabără de refugiaţi din Siria săptămâna trecută, ilustrează problema etică, legală şi de securitate cu care se confruntă guvernele când au de a face cu familiile jihadiştilor care au jurat să distrugă Occidentul.


Citește și : Nominalizările la premiul World Press Photo 2019 (GALERIE FOTO)

În condiţiile în care gruparea Stat Islamic este pe cale să piardă ultima poziţie pe care o controlează în estul Siriei în faţa miliţiilor conduse de kurzi, capitalele occidentale încearcă să se lămurească ce să facă cu jihadiştii străini înrăiţi în lupte, cu soţiile şi copiii lor.

Agenţia ONU pentru apărarea drepturilor copiilor, UNICEF, a apreciat că toţi copii au „dreptul la un nume, o identitate şi o naţionalitate” în conformitate cu legile internaţionale, iar guvernele au o responsabilitate de a adopta măsuri de protecţie care să prevină situaţia în care un copil se naşte fără a aparţine unei ţări.

„Dar când acest lucru se întâmplă, acei copii au nevoie de ajutor legal şi de sprijin pentru a asigura că niciun copil nu este lipsit de dreptul său la cetăţenie”, a precizat UNICEF într-un email către Fundaţia Thomson Reuters.

Nu există o estimare credibilă privind numărul persoanelor apatride la nivel global, dar ONU crede că acesta ar putea fi de 12 milioane. ONU vrea să pună capăt acestei situaţii până în 2024, întrucât persoanele cu acest statut sunt lipsite de drepturi de bază precum cel la educaţie şi sănătate.

Shamima Begum, care a dat naştere unui fiu în weekendul trecut, a fost descoperită în această lună în Siria de un jurnalist britanic.

Ea le-a spus ziariştilor că vrea să se întoarcă în Marea Britanie, dar a părut să nu se căiască de alegerea făcută în mai multe interviuri, iar soarta ei a dominat titlurile din presa britanică în această săptămână.

Legile britanice permit guvernului să lipsească o persoană de cetăţenie când o astfel de decizie contribuie la binele public, dar astfel de acte nu trebuie să lase o persoană fără ţară dacă aceasta s-a născut cetăţean britanic.

În ceea ce priveşte cazul Begum, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne britanic a declarat că prioritatea a fost „siguranţa şi securitatea Marii Britanii şi a oamenilor care trăiesc aici”.

Citește și : Criza din Venezuela: Rusia îl invită pe Guaido să negocieze cu Maduro

Poliţia din Bangladesh a anunţat că verifică dacă Shamima Begum este cetăţean al acestei ţări, în condiţiile în care ambii ei părinţii au venit în Marea Britanie de aici.

Soarta tinerei a declanşat o dezbatere naţională încinsă, Partidul Laburist de opoziţie afirmând că decizia guvernului este greşită.

Avocatul familiei Begum a declarat că ar putea contesta în instanţă decizia de a o lipsi pe tânără de cetăţenie.

Amal de Chickera, codirector al Institutului pentru apatrizi şi incluziune, a declarat că Marea Britanie ar fi trebuit să o primească pe tânără şi copilul ei şi să o investigheze, pentru că are o obligaţie în acest sens.

„Este profund îngrijorător să vezi aşa ceva întâmplându-se unui copil care are doar câteva zile”, a declarat el într-un interviu telefonic.

„Trebuie să punem sub semnul întrebării eficienţa acestei măsuri: oare lipsirea de cetăţenie întăreşte sau protejează cu adevărat securitatea naţională? Sau poate duce la o radicalizare mai accentuată?”, a adăugat el.

Expertul în cetăţenie Devyani Prabhat de la Universitatea din Bristol a declarat că copiii combatanţilor străini sunt în mare pericol, întrucât se află în zone de conflict şi nu au nicio ţară în care să revină.

„Copiii lor, precum copilul Shamimei, vor păstra dreptul de a fi britanici, dar vor pierde efectiv orice mijloace de a reintra în Marea Britanie şi vor fi blocaţi în zone de război”, a spus Prabhat.

„Dacă ei nu acces la drepturile care decurg din cetăţenie din cauza anulării cetăţeniei părinţilor lor, nevoile lor de protecţie socială trebuie evaluate diferit de cele ale adulţilor”, a mai spus el.