DISTRIBUIȚI

Modul în care populaţia tot mai numeroasă de pe Terra ar putea fi hrănită fără a distruge natura, de care oamenii depind, reprezintă o întrebare crucială pentru supravieţuirea omenirii, aflată în centrul unor discuţii care încep vineri la Geneva, informează AFP, potrivit agerpres.

Raportul special al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC) consacrat „schimbărilor climatice, deşertificării, degradării solurilor, gestionării durabile a terenurilor, securităţii alimentare şi fluxului de gaze cu efect de seră din ecosistemele terestre”, care va fi făcut public săptămâna viitoare la finalul acestor discuţii ce vor avea loc cu uşile închise, reprezintă cea mai amplă analiză ştiinţifică realizată pe această temă până în prezent.


Citeşte şi: MASACRU în capitala Croaţiei: Şase oameni au fost împuşcaţi mortal!

Acest text de peste 1.000 de pagini ar trebui să evidenţieze modul în care alimentaţia industrială, de la producător la consumator, exploatarea generalizată a resurselor şi chiar unele eforturi de contracarare a efectelor modificărilor climatice compromit capacitatea omenirii de a hrăni populaţia mondială în viitor.

Raportul ar trebui, de asemenea, să descrie un tablou general al unei societăţi în care 2 miliarde de adulţi sunt supraponderali sau obezi şi în care cantităţi importante de alimente sunt aruncate, în contextul în care foametea afectează milioane de persoane în lumea întreagă.

Concluziile acestui raport sunt condensate într-un rezumat pe care delegaţii din 195 de ţări reuniţi la Geneva îl vor examina cu atenţie începând de vineri, înainte de a aproba publicarea unei versiuni definitive a acestuia.

Reuniunea reprezintă o bună ocazie pentru a evidenţia importanţa pe care o are utilizarea optimă a terenurilor, un aspect îndelung neglijat, potrivit experţilor. „Când analizăm în acelaşi timp consecinţele modificărilor climatice şi contribuţiile ce au facilitat apariţia acelor modificări, remarcăm că sectorul terenurilor este incredibil de important”, a subliniat pentru AFP Lynn Scarlett, reprezentantă a ONG-ului The Nature Conservancy.

Agricultura şi despăduririle generează aproximativ un sfert din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Nesustenabil” 

Agricultura utilizează o treime din toate terenurile existente şi trei sferturi din apa dulce de pe planeta noastră.

În condiţiile în care populaţia mondială ar trebui să ajungă la 10 miliarde de oameni la jumătatea acestui secol, faţă de 2,6 miliarde în 1950, există temerea că sistemul şi-a atins limitele.

Citeşte şi: Indigenii brazilieni câştigă o luptă importantă cu Jair Bolsonaro

Carnea şi risipa alimentară reprezintă punctele negre ale acestei probleme. Aproximativ 30% din hrana produsă ajunge să fie aruncată la gunoi.

„Deşi terenurile produc mult mai multe alimente decât ar fi nevoie pentru a hrăni întreaga lumea, există încă 820 de milioane de persoane care merg la culcare în fiecare seară fiindu-le foame”, a reamintit Stephan Singer, reprezentant al Climate action network.

Acest raport soseşte într-un moment critic, pentru că agricultura este în acelaşi timp o victimă şi un motor al modificărilor climatice”, a adăugat Teresa Anderson de la ONG-ul ActionAid.

Cultura extensivă de cereale, precum soia, folosite pentru hrana animalelor dar şi pentru producţia de biocarburanţi, contribuie la distrugerea pădurilor, care stochează carbonul.

„Trebuie să întoarcem spatele unei agriculturi industriale nocive, bazată pe produse chimice, despăduriri şi emisii de gaze cu efect de seră”, a insistat Teresa Anderson.

Raportul va aborda şi chestiunea deşertificării şi a degradării habitatelor din cauza agriculturii, în contextul în care o suprafaţă de pădure tropicală echivalentă cu aceea a statului Sri Lanka dispare de pe Terra în fiecare an.

Un alt punct din raport va viza echilibrul ce va trebui găsit între utilizarea terenurilor pentru alimentaţie, stocarea de carbon prin intermediul pădurilor şi producţia de energie pe bază de materie biologică.

Raportul nu va neglija nici soarta populaţiilor indigene şi a femeilor.

În octombrie 2018, un alt raport special al GIEC detalia impacturile aşteptate pentru o încălzire globală limitată la 1,5 grade Celsius, în acord cu obiectivele Acordului de la Paris, şi mijloacele necesare pentru menţinerea temperaturii globale sub aceste praguri foarte ambiţioase.

De atunci, numeroase asociaţii civice au fost înfiinţate şi sute de mii de persoane au protestat pe străzi pentru a cere guvernelor lor să acţioneze mai rapid împotriva schimbărilor climatice.