DISTRIBUIȚI
Citizen TV

Din Africa natală până în America, mari lideri ai lumii i-au adus un omagiu sâmbătă fostului secretar general al ONU Kofi Annan, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, care a murit în Elveţia, la vârsta de 80 de ani, după ce a fost în centrul diplomaţiei mondiale timp de un deceniu marcat de turbulenţe, potrivit agerpres.

Kofi Annan „a murit în linişte sâmbătă 18 august după o scurtă boală”, a anunţat „cu mare tristeţe” fundaţia sa într-un comunicat transmis din Geneva, precizând că soţia şi copiii lui s-au aflat alături de el în ultimele sale zile în Elveţia, unde a a trăit.


Citește și : Scopul summitului Merkel-Putin a fost de a”sincroniza ceasurile”în privința unor chestiuni internaționale urgente

Omagiile nu au încetat să vină, din Ghana, ţara sa natală, la actualul secretar general al ONU, Antonio Guterres, care a subliniat „o forţă care ghida spre bine”, precum şi de la fostul preşedinte al SUA Barack Obama şi marii lideri europeni.

Kofi Annan „a adus Naţiunilor Unite în secolul XXI stabilind o agendă ambiţioasă, care a făcut din Organizaţia Naţiunilor Unite un instrument vital pentru pace, prosperitate şi demnitate umană peste tot în lume”, a declarat într-un comunicat Ban Ki-moon, care i-a succedat la secretariatul general al organizaţiei.

„Kofi Annan şi-a dedicat viaţa pentru a face lumea un loc mai paşnic”, a subliniat ambasadoarea SUA la ONU, Nikki Haley, lăudând un diplomat care „a lucrat neobosit pentru a ne uni”.

Fostul preşedinte american Bill Clinton, care se afla la Casa Albă când Kofi Annan şi-a preluat funcţia în fruntea ONU la sfârşitul anilor ’90, a descris un om fidel „rădăcinilor sale ghaneze”, care ”i-a tratat întotdeauna pe ceilalţi cu respect şi demnitate”.

Barack Obama a salutat „integritatea, hotărârea, optimismul” fostului lider al ONU care totodată a motivat şi inspirat „următoarea generaţie de lideri”.

„Nu vom uita niciodată privirea sa calmă şi hotărâtă, nici forţa luptelor sale”, a scris pe Twitter preşedintele francez, Emmanuel Macron, în timp ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că a ‘admirat sincer înţelepciunea şi curajul’ acestui diplomat.

Premierul britanic, Theresa May, a adus un omagiu ‘unui mare lider şi reformator al ONU’, în timp ce cancelarul german, Angela Merkel, a insistat pe o „voce”, care „ne va lipsi mult într-un moment în care căutarea în comun de soluţii la problemele globale este mai urgentă decât oricând”.

„Depinde de noi să continuăm munca pe care a început-o”, a declarat, la rândul său, prim-ministrul canadian Justin Trudeau.

Preşedintele român, Klaus Iohannis, a evidenţiat, într-un mesaj postat în limba engleză pe Twitter, că fostul secretar general al ONU Kofi Annan a fost un lider vizionar, ale cărui eforturi de a reforma ONU nu vor fi uitate.

Fiu distins al Africii; o săptămână de doliu

Kofi Annan a fost primul secretar general al ONU provenit din Africa sub-sahariană, iar Ghana, ţara unde s-a născut, a decretat o săptămână de doliu începând de luni.

„El a contribuit semnificativ la renumele ţării prin poziţia, conduita şi comportamentul său în lume”, a declarat preşedintele Ghanei, Nana Akufo-Addo.

În Africa de Sud, partidul de guvernământ, Congresul Naţional African (ANC), a evocat un „fiu distins al Africii” care a lucrat „pentru (ţările) din Sud în curs de dezvoltare”.

Un alt laureat cu Premiul Nobel pentru Pace, arhiepiscopul anglican sud-african Desmond Tutu, a vorbit la rândul său despre „o fiinţă umană remarcabilă, care a reprezentat continentul nostru şi lumea cu graţie, integritate şi distincţie extraordinare”.

„Prietenul meu, eroul meu, inspiraţia mea”, a rezumat secretarul general adjunct al ONU, nigerianul Amina J. Mohammed.

Şi Liga Arabă i-a adus un omagiu lui Kofi Annan, în timp ce Ministerul de Externe egiptean l-a numit „o icoană şi o sursă de mândrie pentru toţi africanii şi iubitorii de pace”.

Parcurs umbrit de acuzaţii de corupţie

Citește și : Insula indoneziană Lombok, lovită de un nou cutremur cu magnitudinea 6,3

Diplomat de carieră, Kofi Annan a contribuit la o prezenţă mai vizibilă a ONU pe scena internaţională în cele două mandate ale sale, din 1997 până în 2007.

El a condus organizaţia în timpul perioadei tulburi a războiului din Irak, înainte ca parcursul său să fie afectat de acuzaţiile de corupţie din afacerea ‘petrol contra hrană’.

La plecarea sa din fruntea ONU, el a fost, cu toate acestea, unul dintre cei mai populari lideri ai organizaţiei. Împreună cu organizaţia, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2001 pentru „eforturile sale pentru o lume mai bine organizată şi mai paşnică”.

”Am încercat să pun fiinţa umană în centrul a tot ceea ce facem: de la prevenirea conflictelor până la dezvoltare şi drepturile omului’, a declarat atunci Kofi Annan, acceptând premiul.

Când se afla la conducerea Departamentului de menţinere a păcii, ONU se confrunta cu două dintre cele mai întunecate episoade din istoria sa: genocidul ruandez şi războiul din Bosnia.

”Star rock” al diplomaţiei

În anul 1994 Căştile Albastre au fost nevoite să se retragă din Rwanda, ţară căzută pradă haosului şi violenţelor interetnice. Un an mai târziu, ONU a asistat neputincioasă la masacrarea a mii de musulmani la Srebrenica, în Bosnia.

Kofi Annan s-a adaptat rapid la noul său rol, multiplicându-şi apariţiile la televiziune şi participările la cinele mondene din New York, în asemenea măsură încât a devenit vedetă, calificată de unii drept „un star rock al diplomaţiei”.

El a iritat Washingtonul considerând „ilegală” invazia din Irak în 2003, care nu a fost aprobată de Consiliul de Securitate.

Citește și : Vladimir Putin a ajuns la Berlin pentru o întâlnire cu Angela Merkel

Născut în aprilie 1938 la Kumasi, în Ghana, fiul unui director al unei filiale a grupului anglo-olandez Unilever, Kofi Annan a studiat la Universitatea Kumasi, apoi la o universitate americană, înainte de a urma cursurile Institutului de Înalte Studii Internaţionale din Geneva.

În februarie 2012, el este ales să medieze în războiul din Siria, dar a renunţat după cinci luni. El va acuza marile puteri, care îi aduc un omagiu astăzi, că, prin disensiunile lor, i-au transformat eforturile de mediere într-o „misiune imposibilă”.