DISTRIBUIȚI

Angajaţii din spitalele de stat din Franţa protestează joi împotriva restricţiilor bugetare, a insuficienţei mijloacelor şi a lipsei de apreciere, relatează AFP, potrivit agerpres.

În cadrul sistemului naţional de sănătate, spitalele publice au un rol important, iar protestul lor este o nouă expresie a nemulţumirii faţă de preşedintele Emmanuel Macron, deja afectat de contestarea reformei pensiilor.


Citește și: SUA anunță câți militari vor fi păstrați în Siria

Serviciile de urgenţă din Franţa au declanşat greva acum opt luni; în octombrie, noul colectiv inter-spitalicesc a făcut apel la o mare manifestaţie, căreia i s-au alăturat, în afară de reprezentanţii urgenţelor, toate sindicatele funcţionarilor publici din spitale, anesteziştii, ginecologii şi chiar studenţii facultăţilor de medicină, care au primit de la decanate o zi liberă în acest scop.

Comisiile medicale din spitale consideră că este vorba de „o stare de urgenţă” la nivel naţional, iar Ordinul Medicilor a comunicat că „înţelege tulburările” provocate de „condiţiile de muncă tot mai dificile” şi că aşteaptă o reacţie pe măsură.

AFP observă că problemele din spitalele franceze sunt cunoscute de multă vreme, însă au fost în mare măsură ignorate, potrivit criticilor, în ciuda a trei planuri succesive de asistenţă sub preşedinţia lui Macron.

În 2000, sistemul de sănătate din Franţa a fost considerat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cel mai performant din lume, însă – arată agenţia – a ajuns pe punctul de a ceda, deşi cheltuielile bugetare în domeniu sunt de 11% din PIB, peste media celor mai dezvoltate 15 ţări din UE, de 10,5%.

Protestatarii din sănătate cer salarii mai mari, suplimentarea numărului de angajaţi şi revenirea asupra reducerii numărului de locuri în spitale. Există şi impresia că sănătatea este sectorul folosit pentru reglarea cheltuielilor publice: din 2005, spitalelor de stat li s-au impus economii de aproape nouă miliarde de euro, arată Federaţia Spitalicească din Franţa.

Guvernul de la Paris încearcă să îi calmeze pe cei nemulţumiţi, deoarece peste trei săptămâni urmează şi o grevă de mari proporţii în transporturi, împotriva reformei pensiilor. Pentru sistemul de sănătate s-a promis un plan de susţinere care pune accentul pe investiţii curente mai bune şi pe reconsiderarea salariilor, în special la începutul carierelor în domeniul medical.

Citește și: Tusk: Odată ieșită din UE, Marea Britanie va fi un ‘jucător de mâna a doua’

Din iulie, salariaţilor din sănătate li s-a acordat o primă lunară de 100 de euro, iar în septembrie s-a anunţat un alt plan de reformă, însă ministrul sănătăţii, Agnes Buzyn, nu a reuşit să pună capăt conflictului cu angajaţii. Aceştia au acum pretenţii mai mari.

La Paris, manifestaţia urmează să înceapă la orele 14:00 (13:00 GMT), iar o delegaţie a salariaţilor va fi primită la Senat, unde este în curs analiza bugetului de asigurărilor sociale de sănătate, prin care se decontează îngrijirile medicale. Protestatarii cer dublarea plafonului de 2,1% din cheltuielile de sănătate de care beneficiază spitalele în prezent.

Ministerul Economiei a anunţat deja că nu vor fi şterse, nici măcar parţial, datoriile de 30 de miliarde de dolari ale spitalelor de stat. Luna trecută, preşedintele Macron aprecia că va fi nevoie de alocarea unor resurse suplimentare pentru sistemul de sănătate.