DISTRIBUIȚI
The New York Times

Austria lucrează împreună cu câteva state membre ale Uniunii Europene (UE) asupra înfiinţării unor centre pentru primirea de migranţi în afara Uniunii, „pentru a găzdui şi oferi protecţie, însă nu o viaţă mai bună”, a anunţat marţi seara cancelarul austriac Sebastian Kurz, informează miercuri AFP, potrivit agerpres.

Întrebat la televiziunea publică ORF cu privire la existenţa unui asemenea proiect, şeful guvernului austriac a confirmat că „eforturi sunt în curs pentru a înfiinţa în afara Europei centre de protecţie, unde vom putea găzdui refugiaţi, oferi protecţie, însă nu o viaţă mai bună în Europa Centrală”.


Citeşte şi: Responsabilii pentru doborârea zborului MH17 vor fi judecaţi în Olanda

Kurz, conservator care guvernează împreună cu extrema dreaptă, nu a precizat căror oameni le vor fi destinate aceste centre, însă omologul său danez Lars Lokke Rasmusen a declarat săptămâna trecută că discută cu anumite ţări, printre care Austria, cu privire la înfiinţarea de „centre comune” destinate migranţilor care nu pot pretinde la azil în UE sau care au fost respinşi.

„Este un proiect asupra căruia lucrăm cu un număr mic de state, într-un mod foarte confidenţial (…) pentru a-i spori fezabilitatea”, a adăugat Kurz la ORF.

Printre ţările susceptibile să găzduiască aceste centre, în presa austriacă a fost avansat zilele acestea numele Albaniei. „Vom vedea”, a răspuns marţi seara cancelarul austriac.

Citeşte şi: Războiul din Yemen intră într-o nouă etapă. Saudiţii iau cu asalt portul Hodeidah

Coaliţia dreapta/extrema dreaptă la putere în Austria de la sfârşitul lui 2017 a făcut din punerea în aplicare a unei politici de migraţie restrictive una dintre priorităţile sale. Guvernul doreşte în acelaşi timp să facă Austria mai puţin atractivă pentru solicitanţii de azil şi să sporească expulzările de persoane cărora le-au fost respinse cererile de azil, obiectiv dificil de atins în lipsa unor acorduri de readmisie cu numeroase ţări.

În mod colectiv, ţările din UE se află în impas pentru deblocarea reformei sistemului de azil european, împotmolită de doi ani de zile, într-un climat politic împovărat de sosirea la putere a unui guvern populist în Italia.