DISTRIBUIȚI

Rusia şi Statele Unite ale Americii au termen până pe 5 februarie să prelungească un acord cheie vizând reducerea arsenalelor lor nucleare, ultimul pact de reducere a armamentelor rămas între cei doi foşti rivali din „războiul rece”, potrivit agerpres.  

AFP prezintă detaliile-cheie ale tratatului Noul START, care expiră la puţin peste două săptămâni după începerea primului mandat al preşedintelui american Joe Biden.


– O moştenire a „resetării” –

Acordul a fost semnat în 2010 în capitala cehă, Praga, între preşedintele american de atunci, Barack Obama, şi liderul rus Dmitri Medvedev şi a fost văzut ca o componentă-cheie a eforturilor lui Obama de a „reseta” relaţiile cu Kremlinul.

Citește și : Biden ÎNCHIDE mai multe închisori private din SUA şi îi lasă pe poliţişti ‘DEZARMAŢI’

Statele Unite şi Rusia vor încerca să decidă extinderea Noului START înainte de 5 februarie, tot într-un climat de puternică neîncredere reciprocă, după ce anul trecut congresmeni americani au acuzat hackeri susţinuţi de Kremlin de lansarea unui atac informatic masiv asupra instituţiilor guvernamentale americane.

– Tăieri nucleare –

Acordul limitează numărul de focoase nucleare pe care îl poate desfăşura fiecare dintre cei doi rivali la un maxim de 1550, cu circa 30% mai puţine faţă de limita stabilită precedent, în 2002, şi la 800 numărul de lansatoare şi bombardiere grele – suficient, totuşi, pentru a arunca lumea în aer, de câteva ori.

Tratatul mai prevede o serie de inspecţii reciproce, un element de bază al dictonului „crede, dar verifică” reprezentativ pentru politica de control al armamentelor a fostului preşedinte american Ronald Reagan.

Protocolul de reînnoire a Noului START este simplu şi presupune doar un schimb de note diplomatice între Washington şi Moscova.

– Preocuparea lui Trump privind China –

Negocierile pentru înnoirea acordului au stagnat în timpul administraţiei fostului preşedinte american Donald Trump, care a susţinut, fără succes, cuprinderea Chinei în aceste restricţii.

În cursul unei runde de negocieri desfăşurate anul trecut la Viena, emisarul lui Trump pentru controlul armelor a difuzat pe Twitter o fotografie cu un steag chinez în dreptul unui fotoliu gol, în sala de tratative, alături de textul: „China nu şi-a făcut apariţia” – cu toate că nu se aştepta nimeni ca Beijingul să trimită un reprezentant.

– Ultimul pact –

În timpul guvernării Trump, SUA s-au retras din două acorduri internaţionale majore – acordul nuclear iranian şi tratatul Cer Deschis -, precum şi dintr-un acord esenţial de control al armamentelor încheiat cu Rusia, Tratatul privind forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune (INF).

Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov, care a negociat tratatul INF cu Reagan, a făcut apel la Rusia şi la Statele Unite să extindă Noul START şi să lucreze împreună pentru a se pune acord cu privire la noi reduceri ale arsenalelor nucleare ale celor două ţări.

– Gesturi de deschidere de ultim moment –

În ultimele luni dinaintea alegerilor prezidenţiale din SUA de anul trecut, cele două părţi au făcut o serie de gesturi de deschidere de ultim moment, dar lipsite de succes, în direcţia unui acord asupra extinderii Noului START.

Liderul rus Vladimir Putin a propus extinderea acestuia cu un an, fără nicio condiţie prealabilă, pentru a crea posibilitatea de a purta „negocieri de substanţă”.

Statele Unite au exclus ideea, afirmând că au propus o serie de condiţii pentru prelungire.

Citește și : Norvegia ANULEAZĂ două exerciţii militare cu NATO

Putin a declarat atunci că ar fi „extrem de trist” dacă acest tratat, care s-a dovedit de succes în stăvilirea unei curse a înarmării, va expira.

– O prelungire cu cinci ani –

La câteva zile după ce Biden a fost învestit preşedinte, Casa Albă a afirmat că Washingtonul va face demersuri pentru o extindere cu cinci ani a tratatului.

Iniţiativa a fost salutată de Kremlin, în timp ce purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov a menţionat că totul va depinde de detaliile propunerii SUA.

Eforturile în acest sens au fost salutate de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a avertizat împotriva creării unei situaţii „fără niciun fel de limitare în ce priveşte focoasele nucleare”.