DISTRIBUIȚI
45eNord.ca

NATO urmează să aprobe o revizuire a planurilor sale de luptă pentru a oferi o mai bună protecţie a flancului estic al alianţei, rupând un model care ar fi putut însemna renunţarea şi apoi încercarea de a recaptura statele baltice în cazul unei invazii ruseşti, scrie FT, informează mediafax.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat pentru Financial Times că noul proiect militar, care urmează să fie aprobat la summitul anual al liderilor alianţei din această săptămână, va îmbunătăţi drastic apărarea estică, mutând accentul de la descurajarea oricărei invazii la o apărare completă a teritoriului aliat.


Citește și : Zelenski: A doua armată a lumii a înfrânt triumfătoare o grădiniţă şi un bloc din Kiev

Premierul Estoniei a afirmat că doctrina actuală accepta ca statele baltice să fie „şterse de pe hartă” în cazul unui atac rusesc, înainte ca NATO să încerce un contraatac pentru a le elibera după 180 de zile.

„Nu împărtăşim niciodată detaliile planurilor operaţionale”, a declarat Stoltenberg. „Dar vă pot asigura că am fost capabili să protejăm ţările care se învecinează cu Rusia timp de decenii, adaptându-ne prezenţa în funcţie de evaluarea ameninţării. Am mai făcut acest lucru şi o vom face din nou”.

Alianţa îşi va „întări semnificativ” apărarea în Europa de Est, a spus el, promiţând că Rusia nu va putea captura capitala estoniană Tallinn „aşa cum nu a putut captura oraşul Kirkenes din nordul Norvegiei sau Berlinul de Vest în timpul războiului rece”.

Noul „concept strategic”, care urmează să fie semnat la summitul de la Madrid, care începe marţi, ar urma să definească obiectivele şi abordările sale pentru următorul deceniu şi să convină asupra unui plan mult extins de apărare a aliaţilor săi cei mai estici, ca răspuns la invazia preşedintelui rus Vladimir Putin în Ucraina.

Acesta va include noi structuri în cadrul cărora aliaţii occidentali ai NATO, precum SUA, Marea Britanie şi Franţa, ar urma să se angajeze ca trupele, navele şi avioanele lor de război să fie gata să se desfăşoare în anumite teritorii de pe flancul estic al alianţei, cu timpi de răspuns graduali începând din primele ore ale oricărui atac.

Noua abordare, care revine la elemente din planificarea NATO din timpul Războiului Rece pentru o potenţială invazie sovietică, ar permite comandanţilor militari ai alianţei să ştie în avans, în orice moment, exact ce forţe sunt în aşteptare şi cât de repede ar putea intra pe câmpul de luptă.

Rusia ar fi desemnată ca fiind „cea mai directă şi imediată ameninţare la adresa securităţii noastre”, a declarat Stoltenberg.

Summitul are loc în timp ce Moscova amplifică tensiunea prin ameninţări tot mai mari împotriva Lituaniei în legătură cu transporturile de marfă către exclava Kaliningrad, un punct fierbinte identificat de mult timp de NATO ca fiind un potenţial declanşator al unor tensiuni mai mari în regiune.

Citește și : Zelenski: A doua armată a lumii a înfrânt triumfătoare o grădiniţă şi un bloc din Kiev

Stoltenberg a declarat că nu doreşte să speculeze dacă ameninţările Rusiei au avut ca scop perturbarea summitului NATO sau dacă au fost doar o coincidenţă, dar că aceste ameninţări „ne amintesc de ceva de care suntem foarte conştienţi”.

„Indiferent dacă se întâmplă chiar înainte, chiar după sau mult după un summit NATO, nu schimbă realitatea”, a spus el. „Trebuie să fim pregătiţi”.