DISTRIBUIȚI

Preşedintele tunisian Kais Saied a mandatat pentru prima dată o femeie, în persoana Najlei Bouden, cu formarea viitorului guvern al ţării, la două luni după demiterea precedentului cabinet, a anunţat miercuri preşedinţia de la Tunis, transmite AFP, potrivit agerpres.

Najla Bouden a fost ‘mandatată să formeze un guvern în cel mai scurt termen’, indică preşedinţia într-un comunicat.


Citeşte şi: MĂCEL într-o închisoare din Ecuador! 24 de deţinuţi au fost ucişi! – Black News

Najla Bouden, de formaţie ştiinţifică şi născută în 1958, la fel ca preşedintele Saied, este necunoscută marelui public.

Anterior numirii sale surprinzătoare, Bouden, doctor în geologie, era director general al unui proiect de reformă a învăţământului superior.

Aceasta este pentru prima dată când o femeia preia conducerea guvernului în Tunisia, chiar dacă puterile conferite acestei funcţii au fost considerabil reduse prin ‘măsurile excepţionale’ luate de Saied pe 22 septembrie, care suspendă aplicarea unor capitole cheie din Constituţie.

Preşedinţia a făcut publică o înregistrare video în care Saied o primea pe Bouden în biroul său şi o mandata să formeze un nou guvern pe care să i-l prezinte ‘în orele sau zilele următoare’.

Preşedintele a insistat de mai multe ori asupra caracterului ‘istoric’ al desemnării pentru prima oară a unei femei la conducerea unui guvern în Tunisia. ‘Este o onoare pentru Tunisia şi un omagiu femeii tunisiene’, a subliniat el.

Principala misiune a viitorului guvern va fi ‘de a pune capăt corupţiei şi haosului care s-au răspândit în numeroase instituţii ale statului’.

Decretul prezidenţial din 22 septembrie a oficializat lovitura de forţă din 25 iulie a preşedintelui Saied, prin care acesta şi-a arogat puteri depline după ce l-a demis pe premier, a suspendat parlamentul şi a preluat controlul puterii judiciare.

Citeşte şi: Biden este CONTRAZIS de generalii săi privind retragerea americană din Afganistan – Black News

De acum înainte, pe baza ‘măsurilor excepţionale’ instituite pentru întreprinderea unei serii de ‘reforme politice’, şeful statului, deţinător al puterii executive, prezidează el însuşi consiliul de miniştri.

Măsurile din 22 septembrie mai prevăd continuarea suspendării parlamentului şi ca preşedintele să legifereze prin decrete.