DISTRIBUIȚI
AFP

Cazarea migranţilor, renunţarea la manevrele cu Coreea de Sud, crearea unei forţe spaţiale: ministrul american al apărării, Jim Mattis, într-o vreme favorit al preşedintelui Donald Trump, se regăseşte tot mai des redus la situaţia de a pune în aplicare decizii pe care le dezaprobă, comentează marţi France Presse, scrie agerpres.

Potrivit unor media americane, generalul puşcaşilor marini în rezervă a fost trecut pe plan secund de la sosirea fostului şef al CIA, Mike Pompeo, la conducerea diplomaţiei SUA, mult mai activ decât predecesorul său, Rex Tillerson, şi numirea „uliului”, John Bolton, în calitate de consilier pentru securitatea naţională al lui Donald Trump.


Citește și : Boris Johnson își apără comentariile la adresa lui Donald Trump

Preşedintele american s-a îndepărtat de Mattis pentru că el crede că ministrul apărării îl dispreţuieşte şi întârzie să-i pună directivele în aplicare, potrivit unor responsabili ai administraţiei Trump, citaţi de canalul de televiziune NBC.

Întrebat de CNN despre aceasta, fostul şef al Comunităţii Naţionale de Informaţii, James Clapper, a apreciat că Mattis ar putea fi obligat să demisioneze dacă preşedintele Donald Trump nu mai ascultă părerea lui. „Dacă se ajunge în punctul în care simte că nu este la fel de eficient şi că nu mai are influenţă, nu ştiu dacă va mai rămâne”, a spus el.

De fapt, neplăcerile s-au acumulat în ultimele săptămâni pentru Jim Mattis, considerat un „moderat” în cadrul administraţiei Trump.

Pe lângă retragerea SUA din acordul nuclear iranian şi impunerea tarifelor vamale la oţel – două decizii cărora li s-a opus public – Mattis a fost luat prin surprindere de mai multe ori de anunţurile făcute de Donald Trump pe teme care îl priveau în mod direct.

La începutul lunii aprilie, Pentagonul a fost luat prin surprindere când preşedintele a anunţat, în cadrul unei întâlniri cu liderii ţărilor baltice la Casa Albă, că va desfăşura Garda Naţională la frontieră „până când vom avea un zid şi o securitate adecvată”.

Ministerul Apărării a susţinut că nu ştie despre ce este vorba, asigurând ulterior Casa Albă de cooperarea sa, chiar dacă Garda Naţională, un corp de rezervă al armatei americane, este gestionată de statele federale americane.

În 12 iunie, Trump a anunţat sistarea manevrelor militare comune americano-coreene după întâlnirea sa istorică cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, calificându-le drept „provocatoare” şi prea costisitoare. Decizia sa contrazice obiectivul de pregătire optimă a militarilor.

Au fost necesare mai multe ore Pentagonului pentru a afirma într-un comunicat că el „susţinea eforturile diplomatice în curs cu Coreea de Nord”. Manevrele nu au fost anulate oficial decât în 18 iunie. Şi după două săptămâni de la summit, Pentagonul tot nu a publicat evaluarea costurilor acestor manevre militare, care ar confirma afirmaţiile lui Trump.

Citește și : Olanda interzice vălul islamic în clădirile publice

Săptămâna trecută, preşedintele a ordonat Pentagonului să creeze o a şasea ramură a forţelor armate americane, o „forţă spaţială”, care ar fi independentă de forţele aeriene, în timp ce Mattis s-a opus public acestei idei în mai multe rânduri.

Mattis s-a abţinut să reacţioneze imediat, dar purtătoarea sa de cuvânt a indicat, fără entuziasm, că procesul va fi de lungă durată, depinzând de rezultatele unei comisii create recent. „În colaborare cu Congresul, acesta va fi un proces gândit cu maturitate, care va ţine seama de avizele multor actori”, a comentat Dana White.

Şi în ultimele zile, Pentagonul s-a văzut pus în încurcătura de problema migranţilor la frontiera mexicană, când Donald Trump în decretul său care pune capăt separării la frontieră a familiilor de imigranţi clandestini a dat ordin Ministerului Apărării să pună, dacă este necesar, la dispoziţie orice clădire care ar putea fi utilizată pentru a-i caza pe migranţi, chiar să construiască noi instalaţii, la nevoie.

Mattis, care a evitat cu grijă întrebările jurnaliştilor cu privire la acest subiect de la începutul polemicii, nu a putut decât să cedeze: 20.000 de copii migranţi neînsoţiţi vor fi cazaţi în baze militare, dintre care două au fost deja selecţionate în Texas.

„Recunosc aspectul politic în toate acestea, dar pentru noi este vorba de un efort de susţinere logistică” a administraţiei, a declarat el luni.