DISTRIBUIȚI

Mii de manifestanţi au blocat vineri accesul în clădirile guvernului în capitala armeană Erevan, într-un nou episod al protestelor care încearcă să obţină demisia premierului Nikol Paşinian, relatează Reuters, potrivit agerpres

Aceste proteste durează de mai multe săptămâni şi au început după ce Paşinian a spus că ”comunitatea internaţională îndeamnă Armenia să-şi diminueze exigenţele” asupra enclavei Nagorno-Karabah, declaraţie interpretată de opoziţie ca o sugestie pentru concesii făcute Azerbaidjanului.


Citește și : Noul comandant al forţelor americane din Orientul Mijlociu primeşte semnale de îngrijorare privind angajamentul SUA

Manifestaţiile coincid pe de altă parte cu războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, ce determină statele foste republici sovietice să-şi reexamineze securitatea şi relaţiile cu Moscova.

Imagini de la demonstraţiile de vineri postate pe YouTube arată protestatari conduşi de politicieni de opoziţie purtând drapele ale Armeniei şi strigând lozinci antiguvernamentale. ”Aşa arătăm că Nikol Paşinian nu mai are nicio putere în ţară”, a declarat agenţiei TASS vicepreşedintele Adunării Naţionale armene, Işhan Saghatelian.

Armenia şi Azerbaidjan îşi dispută din anii ’90 provincia azeră cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah. Ultimul lor război, purtat în toamna anului 2020, s-a soldat cu circa 6.500 de morţi şi a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene.

Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a acestei provincii şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfăşurat la începutul anilor ’90.

Citește și : Aderarea Suediei la NATO va avea un efect stabilizator

Armenia are în mod tradiţional relaţii strânse cu Rusia, inclusiv prin apartenenţa la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). În timpul conflictului din Nagorno-Karabah din toamna anului 2020, premierul Nikol Paşinian a cerut Moscovei ca OTSC să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.

Kremlinul – care îl consideră pe Paşinian drept un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate” – a refuzat atunci, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriul Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.