DISTRIBUIȚI

Cei 49 de migranţi blocaţi, unii de mai mult de două săptămâni, pe două nave ale unor ONG-uri germane au debarcat miercuri în Malta după un acord intervenit între alte opt state din Uniunea Europeană, relatează AFP, potrivit agerpres.

‘S-a sfârşit!’, au strigat cei 32 de migranţi de pe nava ONG-ului Sea-Watch, salvaţi pe 22 decembrie, cântând, plângând şi îmbrăţişându-şi salvatorii la aflarea veştii că vor putea să pună piciorul pe pământ maltez, după cum se poate vedea în înregistrarea postată de organizaţie.


Citește și : China întăreşte cenzura pe internet

Migranţii au fost transferaţi la începutul după-amiezii pe o vedetă a marinei malteze, la fel ca şi cei 17 migranţi salvaţi pe 29 decembrie de organizaţia Sea-Eye, şi au ajuns după puţin timp în portul La Valletta, de unde au plecat imediat cu un autocar spre un centru de primire.

Cele două nave închiriate de Sea-Watch şi Sea-Eye primiseră autorizaţia acum o săptămână de a se adăposti în apele malteze, dar ajungerea la un acord cu privire la debarcarea migranţilor a luat timp, pentru că Malta solicita ca acesta să includă alţi 249 de migranţi pe care mica ţară din Mediterana i-a salvat şi găzduit în ultimele zile.

În cele din urmă, ‘220 de persoane vor fi redistribuite în alte ţări membre sau vor reveni în ţara de origine’, a anunţat premierul maltez Joseph Muscat, într-o conferinţă de presă.

Migranţii vor fi repartizaţi între Germania şi Franţa – care vor primi fiecare câte 60 de persoane -, Portugalia, Irlanda, România, Luxemburg, Olanda şi Italia.

În paralel, 44 de migranţi din Bangladesh din grupul deja prezent în Malta vor fi trimişi în ţara lor, guvernul de la La Valletta considerând că aceştia nu au motiv să ceară azil. În final, 78 dintre migranţii din primul grup vor rămâne în Malta, cea mai mică ţară din UE, cu 450.000 de locuitori.

Citește și : Norvegia are în vedere excluderea companiei Huawei Technologies din China de la construirea rețelei 5G

‘Doream să transmite un mesaj politic puternic, şi anume că povara trebuie împărţită pentru că este vorba despre o problemă europeană’, a explicat premierul Muscat. ‘Fiecare oră care trecea fără o rezolvare era o oră de care nu eram mândru’, a adăugat premierul socialist, exprimându-şi regretul că soluţia nu a implicat ansamblul statelor UE, ci doar o parte dintre acestea. Joseph Muscat a pledat pentru o soluţie ‘completă şi globală’, subliniind că prezentul acord nu constituie ‘un precedent’.

La rândul său, comisarul european pentru migraţii, Dimitris Avramopoulos, a notat că ‘aceste ultime săptămâni nu au fost cele mai bune pentru Europa’. ‘Să ai 49 de persoane pe nave timp de aproape trei săptămâni nu este ceea ce Uniunea Europeană reprezintă’, a afirmat Avramopoulos, pledând pentru ‘instituirea de mecanisme durabile’ pentru evitarea altor crize.

La Paris, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a cerut ‘un mecanism durabil’ şi a reamintit principiile susţinute de Franţa, ţară care, spre deosebire de Italia, Malta şi Spania, nu şi-a deschis niciodată porturile pentru migranţii salvaţi în largul Libiei: ‘Debarcarea navelor în portul sigur cel mai apropiat, solidaritate în ce priveşte primirea persoanelor ce au nevoie de protecţie’.

În Italia, acceptul dat de premierul Giuseppe Conte pentru primirea a 15 migranţi a provocat o dezbatere furtunoasă. Pe fondul opoziţiei ministrului de interne Matteo Salvini, liderii majorităţii urmează să se întrunească de urgenţă în cursul serii.