DISTRIBUIȚI
Twitter

Indivizi înarmaţi au ucis cel puţin 34 de persoane într-un atac asupra unui autobuz în regiunea Benishangul-Gumuz din vestul Etiopiei, teatrul unor recente violenţe ucigaşe împotriva civililor, a anunţat duminică Comisia naţională pentru drepturile omului (EHRC), o instituţie publică independentă care a informat şi despre alte atacuri în regiune în noaptea de sâmbătă spre duminică, informează France Presse, potrivit agerpres.

Nu a fost stabilită nicio legătură între acest atac şi operaţiunile militare desfăşurate din 4 noiembrie de armata federală împotriva autorităţilor disidente din regiunea Tigray (nordul Etiopiei), care au împins mai mult de 20.000 de oameni să fugă în Sudan.


Citeşte şi: Tragedia de la Piatra Neamţ pune România pe prima pagină a presei internaţionale

Atacul a avut loc în zona administrativă Metekel unde, la sfârşitul lunii septembrie, EHRC raportase deja moartea a 15 civili în violenţe descrise drept „asasinate ţintite”. La mijlocul lunii octombrie, radioteleviziunea Fana BC, afiliată puterii, a informat despre decesul a 12 civili în aceeaşi zonă.

Guvernul federal al premierului Abiy Ahmed nu a oferit prea multe informaţii despre ciocnirile din această regiune, indicând la sfârşitul lunii septembrie doar că 300 de persoane au fost arestate şi că se desfăşoară o anchetă pentru a stabili cauzele violenţelor.

La mijlocul lunii octombrie, Dessalegn Chanie, un politician de opoziţie cu sediul în regiunea vecină Amhara, a estimat că aceste atacuri i-au vizat pe membrii grupului etnic Amhara, cel mai mare din ţară după Oromos.

Citeşte şi: BĂTAIE la alegerile din R.Moldova (VIDEO)! Trupele speciale au intervenit în forţă

Dessalegn şi alţi lideri din Amhara afirmă de mai multe săptămâni că miliţiile grupului etnic Gumuz au început o campanie menită să-i scoată pe rezidenţii grupurilor etnice Amhara şi Agew din zona Metekel.

Etiopia este un mozaic al multor popoare, unite în cadrul unui „federalism etnic”.

După aproape 30 de ani în care Etiopia a fost condusă cu mână de fier, politica de deschidere lansată de la venirea la putere în 2018 a lui Abiy a trezit ambiţii teritoriale locale şi vechi dispute comunitare, ducând la violenţe ucigaşe.