DISTRIBUIȚI
Smithsonian Magazine

La 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz sunt semne că antisemitismul este în creştere în unele ţări, astfel că evreii au ajuns să se teamă să poarte în public kipa ori alte simboluri ale credinţei lor, notează într-un interviu acordat agenţiei DPA Dina Porat, profesor emerit al Departamentului pentru Istorie Iudaică la Universitatea din Tel Aviv şi istoric-şef al Memorialului Victimelor Holocaustului Yad Vashem, scrie agerpres.

Ea vede această ascensiune a antisemitismului într-un context politic şi economic mai larg, punând-o parţial şi pe seama unei reorientări către dreapta în SUA şi Europa. Crizele politice şi economice, precum şi răspunsul întârziat în faţa afluxului de refugiaţi în Europa începând din anul 2015, în special sirieni, joacă de asemenea un rol, remarcă Dina Porat.


Citește și : Consiliul Europei critică Italia pentru condiţiile din penitenciare

”Al Doilea Război Mondial, Holocaustul, Nazismul – toate acestea sunt studiate în şcoli, dar într-un mod foarte distant”, spune ea. ”Fosta generaţie din Germania, Franţa, Marea Britanie avea un puternic angajament faţă de poporul evreu din cauza celui de-al Doilea Război Mondial, dar pe măsură ce timpul trece avem o generaţie mai tânără care este mai puţin angajată”, explică Dina Porat.

Ea vorbeşte despre o ”criză a democraţiilor” în multe ţări, ce are ca efect o ”scădere a încrederii popoarelor în propriile lor guverne” însoţită de un impuls pentru extrema dreaptă.

O radicalizare a discursului public online şi offline are de asemenea un impact, consideră Dina Porat, care se numără printre cei mai remarcabili experţi în studiul antisemitismului.

În ce priveşte Europa, ”vârful sosirii imigranţilor a fost în 2015 şi reacţiile au venit în 2016”, a mai remarcat ea, adăugând că extremiştii din rândul refugiaţilor sosiţi au început să atace sau să vandalizeze obiective evreieşti numai după ce ei au fost absorbiţi în noua lor societate. Dina Porat a vorbit şi despre o ”revenire la antisemitismul clasic”, mai ales în estul Europei.

Cât despre SUA, ea consideră că mişcarea supremaţistă albă ‘alt-right’ şi grupurile extremiste afro-americane au contribuit la creşterea antisemitismului.

Pe de altă parte, Dina Porat observă o corelaţie între creşterea numărului incidentelor violente antisemite în lume şi operaţiunile militare majore ale Israelului împotriva palestinienilor. Dar chiar şi acest număr este subevaluat, întrucât majoritatea incidentelor antisemite rămân necunoscute, mai menţionează ea, dând exemplul unei estimări a Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a UE, conform căreia circa 75% din cazurile de antisemitism nu sunt raportate. Aceeaşi agenţie europeană a mai avertizat că în anul 2018 puţine state membre ale UE aveau un plan de acţiune privind antisemitismul, notând că este ”nevoie de o politică de răspunsuri decisive şi ţintite” împotriva acestui fenomen.

Citește și : Spania declară ‘stare de urgenţă climatică’

Dina Porat a acordat acest interviu înaintea summitului care va reuni la Ierusalim numeroşi şefi de stat ce vor participa joi la ceremoniile prilejuite de împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz.

Întrebată dacă acest summit va face o diferenţă, dincolo de aducerea combaterii antisemitismului printre titlurile zilei, ea nu s-a arătat prea optimistă. ”Există conştientizare şi angajamente, dar aceste eforturi venite de sus nu au un impact asupra străzii (…) Atât timp cât nu se face ceva pentru a schimba acest lucru, (creşterea antisemitismului) va continua”, concluzionează Dina Porat.

Ea speră totuşi că şefii de stat care participă la aceste ceremonii vor reveni în ţările lor cu motivaţia de a acţiona împotriva antisemitismului şi acest lucru va avea ca rezultat o îmbunătăţire a ”educaţiei, legislaţiei, securităţii şi a folosirii mass-media”.

Aducerea aminte este vitală, explică la rândul său Moshe Kantor, preşedintele World Holocaust Forum – care începe joi cu o ceremonie memorială programul acţiunilor de comemorare -, întrucât pe măsură ce Holocaustul ”coboară tot mai mult în trecut, o parte din memoria sa este pierdută şi lecţiile sale nu mai sunt învăţate”.

Circa 40 de şefi de stat vor participa la aceste ceremonii, inclusiv preşedintele Israelului Reuven Rivlin, preşedintele rus Vladimir Putin, preşedinţii Franţei şi Germaniei, Emmanuel Macron şi Frank-Walter Steinmeier, precum şi Prinţul Charles al Marii britanii şi vice-preşedintele american Mike Pence.

Însă ceremoniile de la Ierusalim au provocat deja unele controverse, preşedintele polonez Andrzej Duda anunţând că nu va participa întrucât organizatorii de la Memorialul Yad Vashem nu l-au invitat să ia cuvântul, deşi preşedinţii rus, german şi francez vor putea vorbi, iar jumătate din cele şase milioane de victime ale Holocaustului au fost evrei polonezi, a argumentat el.

În replică, Yad Vashem a menţionat că ”liderii care vor vorbi la acest eveniment reprezintă cele patru mari puteri ale forţelor aliate, care au eliberat Europa şi lumea de sub tirania criminală a Germaniei naziste”.

În Polonia, circa 200 de supravieţuitori ai Holocaustului sunt aşteptaţi la acţiunile de comemorare ce se vor desfăşura pe locul fostului lagăr de la Oswiecim pe 27 ianuarie.