DISTRIBUIȚI
The Times

Puterile mondiale ar trebui să lase deoparte dezacordurile şi să sprijine poporul libanez, întrucât însuşi viitorul Libanului este în joc după explozia catastrofală care a devastat în urmă cu cinci zile Beirutul, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron în deschiderea unei videoconferinţe de sprijin pentru Liban, pe care a coorganizat-o cu ONU, potrivit Reuters şi AFP, scrie agerpres.

Economia libaneză, împovărată de datorii, se afla şi aşa în criză pe fondul epidemiei de coronavirus înaintea exploziei produse marţi în portul din Beirut, soldată cu cel puţin 158 de morţi şi 6.000 de răniţi, conform unui nou bilanţ. Dar guvernele străine sunt prudente să dea un cec în alb unui guvern perceput de propriul popor ca profund corupt, iar unele sunt îngrijorate de influenţa Iranului prin grupul şiit Hezbollah, comentează Reuters.


Citește și : Un parlamentar de la GERB anunţă că executivul bulgar este pregătit să discute cu protestatarii

În discursul de deschidere a videoconferinţei donatorilor, de la reşedinţa sa de vară din Bregancon, la Borme-les-Mimosas (Var, sudul Franţei), Emmanuel Macron a spus că răspunsul internaţional la această situaţie ar trebui să fie coordonat de Naţiunile Unite în Liban.

„În pofida diferenţelor de viziune, toată lumea trebuie să vina în ajutor Libanului şi poporului său”, a spus Macron. „Sarcina noastră astăzi este să acţionăm rapid şi eficient” pentru ca ajutorul să ajungă direct la populaţie, a lansat el.

Preşedintele francez a declarat că oferta de asistenţă include sprijin pentru o anchetă imparţială, credibilă şi independentă asupra exploziei din 4 august, ale cărei consecinţe a determinat o parte a populaţiei libaneze să iasă în stradă pentru a cere plecarea actualei conduceri de la Beirut.

Şeful statului francez a invitat de asemenea autorităţile libaneze „să acţioneze pentru ca ţara să nu scufunde şi pentru a răspunde aspiraţiilor pe care poporul libanez le exprimă în acest moment în mod legitim pe străzile Beirutului. Noi toţi trebuie să facem totul împreună pentru ca nici violenţa şi nici haosul să nu poată învinge”.

„Or, astăzi, cele care au interes în această divizare şi în haos sunt puteri care ar vrea să facă rău poporului libanez”, a adăugat el, fără să menţioneze vreun nume.

Preşedintele francez a insistat asupra necesităţii „unităţii” comunităţii internaţionale, în pofida „condiţiilor geopolitice” din jurul Libanului. El a spus că se aşteaptă ca Turcia, care „nu a putut să se alăture videoconferinţei” şi Rusia să-şi aducă sprijinul, la fel ca şi Israelul, care „şi-a exprimat dorinţa de a aduce un ajutor”.

La cinci zile după explozia din portul din Beirut, care a adâncit prăpastia între o parte a populaţiei şi clasa politică, acuzată de neglijenţă, nepăsare şi corupţie, Emmanuel Macron a apreciat de asemenea că tragedia de la Beirut a răsunat ca un „tunet”.

„A venit timpul pentru trezire şi acţiune”, a insistat el, solicitând din nou autorităţilor libaneze „să pună în aplicare reformele politice şi economice solicitate de poporul libanez şi care să permită comunităţii internaţionale să acţioneze eficient alături de Liban pentru reconstrucţie”.

Această conferinţă internaţională de susţinere a Beirutului şi poporului libanez are scopul de a mobiliza principalii parteneri internaţionali ai Libanului şi de a organiza şi coordona sprijinul de urgenţă din partea comunităţii internaţionale.

Pentru moment, Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) estimează la aproape 120 milioane de dolari sumele necesare pentru a răspunde de urgenţă necesităţilor în materie de sănătate, de relocare temporară, protecţie, igienă, educaţie, securitate alimentară şi logistică (cu implementarea unor instalaţii temporare destinate relansării activităţii în portul din Beirut).

Peste 250.000 de persoane, care au rămas fără adăpost în urma deflagraţiei din Beirut, sunt „extrem de vulnerabile”, potrivit OCHA.

Pagubele materiale se cifrează în miliarde de dolari – o estimare de 15 miliarde a fost avansată de autorităţi – sumă pe care Libanul, împovărat deja de datorii care depăşesc 150% din PIB-ul său, nu va putea să o finanţeze singur.

Citește și : Cutremur de 5,1 grade în vestul Iranului

Emmanuel Macron, primul şef de stat străin care s-a dus la Beirut după explozie, promisese joi să mobilizeze finanţări internaţionale, dar a cerut totodată o „reclădire a unei ordini politice noi” în Liban. Angajând un dialog cu libanezi veniţi să-l întâmpine, el le-a garantat că ajutorul internaţional nu va ajunge „în mâinile corupţiei”.

Videoconferinţa reuneşte circa 30 de participanţi, între care preşedintele libanez Michel Aoun şi Donald Trump, care a comunicat sâmbătă dimineaţa prin Twitter că „toată lumea vrea să ajute Libanul”. De asemenea participă premierul spaniol Pedro Sanchez, omologul său italian Giuseppe Conte, regele Abdullah al Iordaniei, preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi, precum şi reprezentanţi ai Uniunii Europene, Chinei, ai Băncii Mondiale, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Ligii Arabe.