DISTRIBUIȚI
The Kyiv Independent

Preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut apel luni la Armenia şi Azerbaidjan să înceapă „fără întârziere” negocieri pentru a se ajunge la o „pace durabilă”, primindu-l pe premierul armean Nikol Paşinian, potrivit AFP, scrie  agerpres

„Recursul la forţă nu poate fi soluţia nici pentru Armenia şi nici pentru Azerbaidjan, iar dialogul trebuie restabilit fără întârziere”, a subliniat el, alături de Paşinian, în faţa presei.


Citește și : Kremlinul ia în considerare închiderea frontierelor pentru bărbaţii cu vârsta de mobilizare (media ruse)

„Toate problemele nerezolvate, şi ştim că ele sunt numeroase, trebuie să fie tratate exclusiv pe calea negocierilor”, a insistat el.

La 13 septembrie, au izbucnit ciocniri sângeroase, soldate cu aproape 300 de morţi, la frontiera dintre cele două ţări, care aruncă una asupra alteia vina pentru lupte, cele mai violente de la războiul din 2020 pentru controlul asupra enclavei Nagorno Karabah.

„Situaţia rămâne extrem de gravă la faţa locului”, a spus Macron.

„Teritoriul Armeniei a fost luat ca ţintă, au fost distruse infrastructuri civile”, a afirmat el, calificând această situaţie drept „inacceptabilă”.

„Faptul că frontiera nu este delimitată nu poate justifica avansurile pe teritoriul celeilalte ţări”, a adăugat el.

„Nu putem construi pacea lăsând în acelaşi timp să planeze ameninţarea recursului la forţă”, a adăugat el, precizând că va discuta de asemenea „în următoarele ore” cu preşedintele azer Ilham Aliev.

Franţa va vedea cum va putea „contribui”, alături de Uniunea Europeană şi de alte puteri implicate, la „progresul în interesul unei păci durabile”, în special asupra „delimitării frontierei” între cele două ţări, a adăugat Macron.

Paşinian a contestat absenţa delimitării frontierelor între cele două părţi. „Acest lucru nu corespunde cu realitatea”, a spus el.

„Frontierele administrative între Armenia sovietică şi Azerbaidjanul sovietic au devenit frontiere de stat pe măsură ce cele două ţări au semnat şi ratificat acordul de creare a Comunităţii Statelor Independente”, care reuneşte mai multe ţări din fosta URSS, în 1991, a spus el.

Citește și : Biden îl va primi pe Macron la 1 decembrie la Washington, pentru o vizită de stat

„Este necesar ca frontierele recunoscute în mod bilateral de acordul de la 8 decembrie 1991 să devină baza negocierilor” între cele două ţări, a insistat premierul armean.

„Dreptul şi securitatea armenilor din Karabahul de Sud (Nagorno-Karabah – n.r) trebuie garantate”, a mai subliniat el.