DISTRIBUIȚI
Kommersant

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a apărat marţi rolul unui şef de stat dotat cu puteri extinse ‘pentru a influenţa orice fel de decizie’ în viitoarea Constituţie a ţării, relatează agenţia de presă EFE, potrivit agerpres.

‘Preşedintele îşi va păstra principalele puteri pentru a influenţa orice decizie, de sus în jos”, a declarat liderul de la Minsk, citat de agenţia oficială Belta, la o reuniune privind redistribuirea prerogativelor între diferitele organisme ale statului.


Vezi şi: Poliţiştii mexicani au omorât o imigrantă – VIDEO

Lukaşenko a subliniat că ‘oricine este preşedintele, el va fi şeful statului cu puteri lărgite’, adăugând: ‘Dacă „diluăm” rolul viitorului preşedinte (pe mine nu mă priveşte aceasta), mă refer aici la prerogative în primul rând, ţara nu va exista, ea va dispărea’.

El a asigurat că decizia privind modificarea Constituţiei a fost luată exclusiv în interesele ţării şi ale societăţii belaruse, respingând categoric ideea că aceasta s-ar datora unei influenţe externe, în special din partea Rusiei.

‘Pentru cei care au uitat, vă reamintesc că nici Rusia, nici guvernul rus (aşa cum se obişnuieşte acum să se insinueze în Rusia) nu-l obligă pe Lukaşenko să reformeze Constituţia’, a declarat preşedintele belarus, care vorbeşte de obicei despre sine la persoana a treia.

Liderul belarus a mai subliniat că decizia modificării Constituţiei a fost luată ‘pentru că Lukaşenko nu este etern’ şi ‘nimeni nu ştie cum va fi următorul preşedinte, un dictator sau un conducător autoritar’.

‘Acesta a fost primul şi cel mai important motiv pentru care a trebuit să ne adresăm Constituţiei’, a spus preşedintele Lukaşenko, care conduce Belarus de mai bine de un sfert de secol. El a început un proces de reformă constituţională pe fondul manifestaţiilor antiguvernamentale în care de şapte luni i se cere să plece de la putere.

Opoziţia îl acuză de falsificarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 9 august, în virtutea cărora el a obţinut al şaselea mandat prezidenţial.

Autorităţile de la Minsk au condamnat peste 400 de persoane pentru participarea la manifestaţii începând din august, a indicat recent Procuratura Generală.

Citeşte şi: 25 de lideri mondiali vor un tratat comun privind pandemiile

În pofida diminuării considerabile a amplorii protestelor, în zilele de 25 şi 27 martie grupuri mici de cetăţeni au ieşit pe străzile Belarusului şi numai în aceste două zile forţele de securitate au arestat aproape 500 de persoane.

Practic toţi liderii opoziţiei din Belarus se află în închisoare sau în exil.

Biroul procurorului general din Belarus a deschis luni o procedură penală împotriva Svetlanei Tihanovskaia, lidera opoziţiei belaruse din exil, şi a altor disidenţi belaruşi, pentru pregătirea de presupuse acte teroriste în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale.