DISTRIBUIȚI
dpa

Fondatorul principalului partid de opoziţie din Kosovo, Albin Kurti, a fost plasat vineri în arest pentru că în 2015 şi 2016 a făcut uz de gaze lacrimogene în parlamentul de la Pristina, în timpul mai multor şedinţe, transmit AFP şi Reuters, potrivit  agerpres.

Liderul formaţiunii Vetëvendosje (stânga naţionalistă) a fost reţinut în timp ce se îndrepta spre parlament. Împreună cu el, au mai fost arestaţi doi deputaţi din partidul său. Poliţia a folosit spray-uri cu piper pentru a dispersa alţi deputaţi din partidul lui Kurti care au încercat să împiedice arestare acestuia. În cele din urmă, politicianul a fost suit într-o dubă al poliţiei.


Citeşte şi: CARNAGIU în Egipt. Cel puţin 85 de morţi într-un atac terorist la o moschee din Peninsula Sinai – FOTO

Cei trei aleşi au refuzat, în mai multe rânduri, să se prezinte în faţa justiţiei atunci când au fost citaţi pentru a răspunde în legătură cu aceste incidente, organizate în semn de protest contra unui acord de delimitare a frontierei Kosovo.

Apărută dintr-o mişcare a studenţilor, formaţiunea Vetëvendosje este adepta acţiunilor de stradă, adesea violente. Deputaţii din acest partid au lansat cu mai multe ocazii jeturi de gaze lacrimogene în forul legislativ de la Pristina pentru a împiedica desfăşurarea dezbaterilor sau a procedurilor de vot privind acordul cu Muntenegru.

Săptămâna trecută, un alt deputat din Vetëvendosje, Frashër Krasniqi, a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru lansarea unei grenade asupra parlamentului în 2016, cauzând pagube uşoare. Alţi trei militanţi au primit pedepse cu închisoare.

”A fost lansată o campanie de persecuţii” contra Vetëvendosje, iar această campanie ”a început cu condamnarea a patru dintre militanţii noştri”, a denunţat un responsabil al acestei mişcări, Visar Ymeri.

Vetëvendosje s-a plasat pe prima poziţie la alegerile parlamentare din iunie, dar Albin Kurti a fost nevoit să renunţe la a fi desemnat prim-ministru după ce diverse formaţiuni politice conduse de foşti lideri ai rebelilor separatişti de etnie albaneză din Kosovo s-au coalizat.

Acordul de delimitare a frontierei dintre Kosovo şi Muntenegru a fost încheiat în 2015, dar încă nu a fost ratificat de parlamentul kosovar.

Partidele de opoziţie nu susţin acordul privind frontiera cu Muntenegrul, susţinând că Kosovo pierde o suprafaţă de circa 8.000 de hectare.

Citeşte şi: Autorităţile italiene fac un bilanţ îngrijorător al activităţii MAFIEI

De asemenea, opoziţia kosovară este împotriva unui acord semnat în 2013 de Belgrad şi Pristina ca parte a dialogului mediat de Uniunea Europeană, înţelegere care ar acorda drepturi suplimentare minorităţii sârbe din nordul Kosovo. Politicienii din opoziţie kosovari afirmă că acest acord practic divizează Kosovo pe criterii etnice.

Independenţa provinciei sârbe Kosovo, proclamată de parlamentul de la Pristina în februarie 2008, a fost recunoscută de majoritatea statelor membre ale UE. Singurele ţări din blocul comunitar care nu au făcut acest lucru sunt Spania, România, Slovacia, Grecia şi Cipru.