DISTRIBUIȚI

Conflictul în jurul Curţii Supreme poloneze a crescut în intensitate miercuri: fostul erou al luptei împotriva comunismului Lech Walesa a venit să-şi exprime sprijinul faţă de preşedinta Curţii care refuză să-şi părăsească postul înainte de încheierea mandatului, în timp ce premierul în exerciţiu acuză la rândul său această instituţie că adăposteşte foşti judecători comunişti, autori ai unor „sentinţe ruşinoase”, comentează France Presse, potrivit agerpres.

Venit special de la Gdansk (nord), Lech Walesa s-a alăturat miercuri seara manifestanţilor reuniţi în faţa Curţii Supreme pentru a „apăra independenţa justiţiei” în Polonia, promiţând „să revină” din nou „dacă trebuie”.


Citeşte şi: Se confirmă cele mai negre bănuieli – Cele două persoane găsite inconștiente la Amesbury, otrăvite cu substanța folosită în cazul Skripal

„Cei care încalcă Constituţia sunt criminali”, a spus fostul preşedinte, vizând partidul conservator aflat la putere. „Dacă noi cedăm tribunalele, aceasta va continua. Trebuie să facem totul pentru a apăra” justiţia independentă, a continuat Walesa, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1983 şi fost şef al sindicatului Solidaritatea, care a jucat un rol esenţial în căderea regimului comunist.

„Cu un astfel de număr de manifestanţi nu se va obţine mare lucru”, a spus el, încurajând asistenţa să adune mai mulţi oameni. „Noi, patrioţii, trebuie să ne unim!” Şi dacă trebuie, voi reveni aici pentru a vă vedea şi ca să discutăm”, a adăugat Walesa, înainte de a pleca.

Miercuri dimineaţa, aclamată de o mulţime mult mai importantă de susţinători, preşedinta Curţii Supreme a Poloniei, Malgorzata Gersdorf se dusese la biroul său şi prezidase o reuniune a colegiului Curţii, confirmând astfel refuzul său de a se pensiona, în temeiul unei reforme controversate, criticată şi de Bruxelles.

Ea a explicat din nou în cursul unei conferinţe de presă că Constituţia – care stabileşte durata mandatului său la şase ani – este prioritară în raport cu legea care a redus vârsta de pensionare a judecătorilor de la 70 la 65 de ani.

Potrivit conservatorilor aflaţi la putere, legea a intrat în vigoare şi Malgorzata Gersdorf, în vârstă de 65 de ani, s-ar afla automat la pensie.

Reforma, dacă este aplicată, ar conduce la pensionarea a 27 de judecători ai Curţii Supreme. O „epurare”, potrivit Malgorzatei Gersdorf, şi o „linie roşie” de netrecut, potrivit Comisiei Europene.

Aceasta a lansat luni o producere de infringement împotriva Varşoviei. Aceasta ar putea duce, după mai multe etape, la sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene CJUE şi la sancţiuni financiare.

Premierul Mateusz Morawiecki, întrebat miercuri despre reformele judiciare poloneze în Parlamentul European la Strasbourg, a afirmat că ele au scopul de a întări eficienţa justiţiei şi de a combate corupţia.

„Ştiţi că judecători din vremea legii marţiale (instituită în 1981 de generalul Wojciech Jaruzelski împotriva Solidarităţii), care pronunţaseră sentinţe ruşinoase, sunt în prezent la Curtea Supremă pe care voi o apăraţi?”, a lansat el criticilor săi, asigurând că ţara sa luptă „încă împotriva moştenirii comunismului”.

Citeşte şi: Bombardamentele în sudul Siriei au fost reluate după eşecul negocierilor

La Varşovia, Malgorzata Gersdorf şi judecătorul Jozef Iwulski, pe care ea l-a ales „fără nicio consultare exterioară” pentru a o înlocui în timpul concediului, au adus precizări asupra rolului acestuia din urmă.

O clarificare era necesară, pentru că un colaborator al preşedintelui Andrzej Duda afirmase marţi că judecătorul Iwulski fusese desemnat pentru a asigura interimatul în aşteptarea alegerii unui succesor al preşedintei Curţii Supreme.

„Nu sunt nici înlocuitor, nici succesor al preşedintei Curţii Supreme, sunt pur şi simplu o persoană desemnată pentru a o înlocui în timpul absenţelor sale”, a comentat Iwulski. Gersdorf a indicat că ea intenţionează să plece în concediu săptămâna viitoare, fără să precizeze durata absenţei sale.

Conflictul între preşedinta Curţii Supreme şi puterea poloneză se înscrie în cadrul reformelor judiciare denunţate de adversarii lor în Polonia ca fiind împotriva principiului separării puterilor şi care fac obiectul unui diferend mai vast între Varşovia şi Comisia Europeană cu privire la statul de drept.