DISTRIBUIȚI
The Crooked Man

Playboy a emancipat femeia sau a pus bazele unei pornografii care este în prezent omniprezentă pe internet? Moartea fondatorului revistei, Hugh Hefner, a redeschis această dezbatere, ale cărei contradicţii sunt întruchipate perfect de antreprenorul american, informează AFP. 

Pentru unii, mai ales pentru adepţii feminismului, controversa este lipsită de nuanţe.


„Hugh Hefner a lăsat în urma lui moştenirea unei exploatări sexuale şi pagube pentru sănătatea publică”, a declarat Patrick Trueman, preşedintele Centrului naţional de combatere a exploatării sexuale, al cărui sediu se află la Washington.

„Playboy a popularizat mercantilizarea trupului femeii în reviste pornografice ‘soft’ din anii 1960 şi a pus bazele crizei din domeniul sănătăţii publice, provocată în prezent de pornografia de pe internet”, a adăugat el într-un comunicat.

Patrick Trueman a denunţat şi omagiile, adeseori flatante, aduse nonagenarului decedat în reşedinţa lui din Beverly Hills miercuri seară: „Cum a putut să accepte societatea noastră, sau chiar să aplaude, astfel de mesaje despre valoarea femeilor, în condiţiile în care încercăm să luptăm contra agresiunilor sexuale din universităţi, a celor comise de militari şi a culturii hărţuirii sexuale din Silicon Valley?”.

Însă alte persoane au preferat abordări mai nuanţate, subliniind rolul uneori reductor, dar şi liberator, jucat de revista Playboy într-o societate americană pe atunci foarte rigidă în privinţa sexualităţii şi a rolurilor prestabilite alocate bărbaţilor şi femeilor.

Astfel, Frederick Lane, autorul mai multor cărţi despre explozia pornografiei şi impactul ei asupra copiilor, consideră că Hugh Hefner a fost un personaj „complex”, care a avut la început o viziune „limitată” asupra femeii, dar care a contribuit apoi foarte mult la libertatea cuvântului în domeniul discuţiilor despre sex.

Hugh Hefner „a deschis discuţia”

Desigur, feminista Gloria Steinem a criticat celebrii „iepuraşi Playboy”, după ce s-a angajat şi a lucrat ca una dintre acele fotomodele, pentru a putea apoi să denunţe mai bine degradarea şi vulgaritatea condiţiei lor.

„Însă Steinem nu ar fi făcut niciodată acest lucru fără Playboy” şi „împreună au contribuit la crearea unei discuţii mai ample despre modul în care femeile trebuie să se comporte în public, cum trebue să acţioneze în calitate de fiinţe sexuale în societate”, a mai spus Frederick Lane.

Carrie Pitzulo, autoarea unei cărţi despre tematica sexului şi a politicii de la Playboy, consideră la rândul ei că Hugh Hefner a contribuit foarte mult la dispariţia unor tabuuri.

„Modelele Playmate au jucat un rol important deoarece au ajutat lumea întreagă să înţeleagă că poţi să fii o fată cu o reputaţie bună şi să îţi placă sexul, ceea ce nimeni nu spunea în anii 1950 şi 1960”, a explicat ea.

Playboy „a contribuit şi la dezvoltarea şi apărarea libertăţii presei, bătându-se contra unor legi retrograde în privinţa obscenităţii şi pentru drepturile femeilor de a-şi exprima sexualitatea în mod liber”, a subliniat Jennifer Lena, profesor de sociologie la Universitatea Columbia.

În revista Playboy a fost publicată în 1955 o nuvelă de Charles Beaumont, „The Crooked Man”, ce a expus discriminarea suferită de homosexuali, a subliniat ea.

Hugh Hefner a devenit de altfel un apărător înfocat al cauzei gay şi a persoanelor transgender, publicând un portret al unui manechin transgender în revista Playboy, „ceea ce a fost un fapt revoluţionar în epocă”, a reamintit Frederick Lane.

Hugh Hefner şi Playboy au apărat şi dreptul la avort, accesul la contraceptive, iar magnatul american a făcut donaţii importante în beneficiul centrelor contra violurilor, a subliniat Carrie Pitzulo.

Nici sfânt, nici diavol

Poate fi acuzat Hefner că a deschis calea către pornografia de pe internet, omniprezentă astăzi atât pe reţelele de socializare, cât şi în jocurile video?

Frederick Lane nu crede acest lucru. Pentru că nici Playboy, nici marii săi rivali, Penthouse şi Hustler, nu au prevăzut revoluţia produsă de internet.

„Erau ca nişte pacheboturi pe oceanul pornografiei, incapabile să facă un viraj atât de radical”, a precizat Frederick Lane.

La apogeul Playboy, când revista difuza aproximativ 7 milioane de exemplare în Statele Unite, „câteva milioane de adolescenţi se băteau pentru a pune mâna pe un număr”. Era o epocă în care un comerciant de ziare putea fi încă boicotat dacă era bănuit că îi punea în pericol pe copii, a explicat acelaşi expert.

Nu mai este cazul în prezent. Odată cu apariţia site-urilor pornografice, uneori extrem de violente, ce pot fi accesate de sute de milioane de persoane doar din Statele Unite, şi „cu imposibilitatea de a se ajunge la un consens în legătură cu definiţiile unor termeni precum ‘indecent’ şi ‘obscen’, problema a ajuns într-un punct în care a devenit incontrolabilă”, a adăugat Frederick Lane.

„Nimeni nu va spune că Hefner era un sfânt, dar, ţinând cont de ceea ce se petrece astăzi pe internet, el avea o viziune relativ blândă asupra lucrurilor, ce pare incredibil de depăşită în prezent”, a subliniat expertul american.