DISTRIBUIȚI

La patru ani de la atentatele de la Paris multe dintre victime afirmă că sunt încă în proces de vindecare, însă procesul juridic care se profilează ar putea fi o nouă provocare pentru răniţii sau martorii atacurilor care au lovit Franţa la 13 noiembrie 2015, relatează miercuri AFP, potrivit agerpres.

Fiecare caz este diferit, afirmă specialiştii. Dar ”orice persoană care are o stabilitate psihologică fără niciun antecedent traumatic, mai ales în copilărie, va depăşi sau a depăşit deja momentul. Acesta este cazul pentru 70% dintre victime”, a afirmat Gérard Lopez, preşedinte de onoare al Institutului de victimologie.


Citește și: Jeanine Anez se proclamă președinte în Bolivia

Gerard Lopez a tratat 180 de persoane de la atacul care s-a soldat cu 130 de morţi şi peste 350 de răniţi la Paris şi în nordul capitalei franceze.

”Mi-a luat un an sau doi să diger lucrurile şi să nu mai retrăiesc” ce s-a întâmplat atunci, a afirmat Fabrice, prezent în sala de spectacole Bataclan în seara zilei de 13 noiembrie.

Camille, de asemenea, ”se simte mult mai bine”: ”Mi-am schimbat viaţa într-un mod pozitiv, sunt o persoană mai puternică”, a spus ea, adăugând că ”se gândeşte la asta în fiecare zi”.

Potrivit preşedintelui asociaţiei victimelor ”Viaţa pentru Paris”, Arthur Dénouveaux, ”marea majoritate” a victimelor au trecut de o etapă dificilă: ”Când se întâlnesc, vorbesc despre proiectele lor, în special despre reconversia profesională, şi nu pentru a evoca prezentul şi a se întreba unde se află în procesul lor de reconstruire”, a relatat acest antreprenor.

Citește și: ‘Acqua alta’ ISTORICĂ în Veneția

Aproximativ 50 de noi solicitări au fost adresate Fondului de garantare (FGTI) în 2019 pentru compensaţii. „Este vorba de victime care, multă vreme, nu s-au considerat victime şi care, după trei ani, îşi dau seama că nu mai pot face faţă singure”, a precizat directorul general al FGTI, Julien Rencki.

Jean-Baptiste, în vârstă de 26 de ani, nu s-a considerat o victimă mult timp, ieşind din sala Bataclan după 15 minute de la atac. ”Nu puteam să mă plâng”, a mărturisit el.

Procesul în cazul atentatelor de la Paris, care ar trebui să se desfăşoare în 2021, ar putea oferi ”un punct final” şi poate permite ieşirea dintr-un ”sistem al victimei”, a apreciat psihologul Geraldine Million.

”Cei mai mulţi dintre ei aşteaptă mult un proces, deoarece este momentul când societatea va spune public că ‘nu este normal ce s-a întâmplat’, va exista un remediu judiciar”, a adăugat Geraldine Million.

Este ceea ce crede şi Ştefan, rănit pe 13 noiembrie, care consideră că finalul procesului va fi şi finalul reconstrucţiei sale. Dar înainte de aceasta, închiderea dosarului pentru compensaţii va fi o altă etapă.

Citește și: Atac CHIMIC la o grădiniță din China! Cel puțin 51 de copii au fost răniți

Apoi, ”atentatul va deveni un eveniment istoric”, afirmă Alexis, un jurnalist în vârstă de 30 de ani, prezent la atacul de la Bataclan.

Gerard Lopez consideră însă că procesul nu va pune capăt sentimentului de victimă: ”Este un mit pentru că un astfel de traumatism este pe viaţă”, a explicat el.

Şi Geraldine Million consideră că victimele, fiind ”supărate pe ele însele”, vor trebui să găsească ”compensaţii în ele şi nu printr-o condamnare”.

Unii găsesc o eliberare emoţională în comemorările atentatului, precum Olivier, 37 de ani, rănit la Bataclan, şi partenera sa. Plecând la graniţa germană în ajunul primei comemorări a atacului, pentru a se îndepărta cât mai mult de capitala pariziană, cuplul, abia sosit târziu noaptea, a decis să se întoarcă la Paris.

De atunci, cei doi nu au mai ratat niciodată o ceremonie. ”Nu se mai pune problema, trebuie să fiu alături de victime în această zi specială”, a explicat Olivier, în prezent vicepreşedinte al asociaţiei Life for Paris.

”Oamenii au încă nevoie de aceste comemorări”, mai ales că ”comunitatea trebuie să fie unită înainte de începerea procesului, nu îi vom abandona acum”, a spus Olivier.

O sută treizeci de morţi, peste 350 de răniţi şi o Franţă traumatizată. În numai trei ore, în noaptea de 13 spre 14 noiembrie, un comando jihadist a determinat intrarea unei întregi ţări într-o nouă eră în domeniul securităţii, iar unda de şoc produsă de atentatele de la Paris a fost resimţită la nivel mondial.

Citește și: Poliția italiană a dejucat un atac al extremei drepte

Vineri, 13 noiembrie 2015, în jurul orei locale 21:20 (20:20 GMT), milioanele de telespectatori care urmăreau un meci de fotbal amical între selecţionatele Franţei şi Germaniei, organizat pe faimosul Stade de France din nordul Parisului, au auzit o explozie. Un atacator-kamikaze s-a aruncat în aer în apropierea arenei sportive, pe care era prezent şi preşedintele francez Francois Hollande. Un trecător a fost ucis. În următoarea jumătate de oră, alţi doi bărbaţi s-au aruncat în aer în apropierea stadionului, fără a cauza alte victime.

Aproape în acelaşi timp, trei indivizi puternic înarmaţi, circulând cu un automobil negru marca Seat, au atacat cu arme automate clienţii aflaţi pe terasele mai multor baruri şi restaurante din apropierea Pieţei Republicii din Paris, omorând 39 de persoane, înainte ca unul dintre atacatori să se arunce în aer.

După 20 de minute de la prima explozie de lângă Stade de France, alţi trei jihadişti au lansat un atac la sala de spectacole Bataclan, unde o trupă americană de rock – Eagles of Death Metal – cânta într-un concert la care veniseră 1.500 de fani. Cei care, după aproape trei ore de captivitate, au scăpat din acest infern vorbesc despre imagini cu adevărat terifiante, un adevărat masacru al cărui bilanţ a fost de 89 de morţi.