DISTRIBUIȚI

O hartă aflată în biroul reprezentantului special al UE pentru Balcanii Occidentali, Miroslav Lajcak, a stat la originea unei gafe întrucât plasa Kosovo în interiorul graniţelor Serbiei, în final oficialitatea europeană trebuind să precizeze pe Twitter că intenţia sa nu a fost aceea de a defini Kosovo ca parte a Serbiei, a informat joi politico.eu., potrivit agerpres.

Incidentul a avut loc după ce, în această lună, Lajcak a publicat pe Twitter o imagine în care ele apare în timpul unei videoconferinţe, în faţa unei hărţi ce pare să plaseze Kosovo în interiorul frontierelor internaţionale ale Serbiei.


Citește și: Armata americană a lovit pozițiile miliţiile pro-iraniene la granița Siriei cu Irak

La câteva săptămâni, demnitarul european a folosit acelaşi decor în timpul interviului acordat unui think-tank.

Folosirea acestei hărţi a fost taxată în spaţiul online drept o gafă grosolană.

Kosovo şi-a declarat independenţa de Serbia în 2008, la zece ani după un război soldat cu mii de morţi şi care practic a pus capăt controlului sârb asupra teritoriului. Kosovo a fost recunoscut ca stat independent de peste 100 de ţări, inclusiv 22 dintre cele 27 de state membre UE.

Dar Serbia priveşte Kosovo ca pe o provincie rebelă de-a sa şi, cu sprijinul Rusiei şi al Chinei, a blocat perspectiva aderării teritoriului la ONU. În condiţiile în care nu există o poziţie unanimă între membrii săi în acest dosar, Uniunea Europeană ca întreg nu a adoptat o poziţie fermă cu privire la statutul Kosovo – deşi harta din spatele lui Miroslav Lajčák a fost interpretată de kosovari drept o reflexie a poziţiei Belgradului.

Citește și: Fostul rege al Spaniei a plătit o datorie de 4 milioane de euro

”Hărţile contează!’, a reacţionat pe Twitter şefa diplomaţiei kosovare, Meliza Haradinaj, care a precizat că i-a trimis demnitarului european o ‘hartă corectă”, prin curier diplomatic. Ea a adăugat că a lucra cu ”hărţi zombie este absolut neprofesionist”.

Un purtător de cuvânt al Serviciului diplomatic european a încercat să minimalizeze importanţa incidentului, subliniind că oamenii ar trebui să ”se concentreze pe probleme reale care contribuie la avansarea dialogului în loc să încerce să fabrice poveşti false”.