DISTRIBUIȚI

Kurzii sirieni îi îndeamnă pe europeni să nu îi abandoneze după înfrângerea organizaţiei Stat Islamic (SI) şi să contribuie la crearea unei forţe internaţionale în nord-estul Siriei, împotriva Turciei, informează luni AFP, potrivit agerpres.

„Aceste ţări au angajamente politice şi morale” faţă de kurzii care, luptând împotriva SI, au stăvilit extinderea ameninţării teroriste înspre Europa, avertizează un important lider kurd din Siria, Aldar Khalid, într-un interviu acordat AFP duminică seara, la Paris. El a adăugat că, dacă aceste angajamente nu sunt respectate, kurzii sunt practic abandonaţi.


Citește și: SUA își deschid un centru medical militar în Emiratele Arabe Unite

Miliţia kurdă Unităţile de Protecţie ale Poporului (YPG) domină alianţa arabo-kurdă a Forţelor Siriene Democratice (FDS), care sunt pe punctul de a proclama victoria asupra SI. Însă odată cu retragerea trupelor americane anunţată de preşedintele Donald Trump, forţele kurde se vor găsi, în mod paradoxal, în cea mai fragilă situaţie de până acum.

Ameninţările Turciei cu intervenţia au sporit după anunţarea, în decembrie 2018, a evacuării celor 2.000 de soldaţi americani, desfăşuraţi în zonele controlate de kurzi din nord-estul Siriei, deoarece Ankara consideră YPG o ramură siriană a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat din 1984 într-un război sângeros de gherilă cu statul turc.

Înaltul oficial kurd a făcut apel în special la Franţa, în calitatea sa de membru permanent al Consiliului de Securitate, să facă demersuri la nivelul ONU, pentru crearea unei forţe internaţionale.”Franţa poate face o propunere Consiliului de Securitate pentru protejarea noastră: poate propune o forţă internaţională între noi şi turci, din care să facă parte, sau care să ne protejeze spaţiul aerian”, sugerează Aldar Khalil.

Citește și: Mai mulți europarlamentari se plâng că n-au fost lăsați să intre în Venezuela

Sectorul de pe teritoriul sirian avut în vedere de Aldar Khalil, de aproximativ 30 de kilometri, include oraşe mari, populate de minoritatea kurdă. Această forţă ar putea fi asemănătoare Forţei Interimare a ONU (UNIFIL) din sudul Libanului, la graniţa cu Israelul, a propus oficialul administraţiei semi-autonome kurde, creată după începutul conflictului sirian din 2011.

Europenii însă, notează AFP, au respins deja propunerea SUA de creare a unei „forţe de observatori” care să înlocuiască trupele americane. Preşedintele Donald Trump a îndemnat, de asemenea, ţările europene să-şi repatrieze sutele de cetăţeni care s-au alăturat SI, reţinuţi de kurzi în prezent. Liderul kurd împărtăşeşte opinia SUA, apreciind că „cel mai bine este (ca luptătorii străini) să se întoarcă în ţara lor”. El a menţionat şi posibilitatea de a se crea unul sau două tribunale internaţionale.

În opinia liderului kurd, în absenţa unei zone tampon, delimitarea unei zone a spaţiului aerian în care să fie interzise zborurile ar putea descuraja aviaţia turcă să pătrundă în nord-estul Siriei în sprijinul unei eventuale ofensive terestre. Dacă spaţiul aerian este protejat, Turcia nu va putea anihila forţele kurde în cazul unui atac, a estimat Aldar Khalil.

În cazul în care nu va obţine sprijin din partea occidentalilor, YPG îşi va îndrepta atenţia spre regimul de la Damasc care, susţinut de Rusia şi Iran, a preluat deja controlul asupra a două treimi din teritoriul sirian.”Ne vom vedea obligaţi să ajungem la o înţelegere cu regimul (de la Damasc) pentru ca acesta să îşi trimită forţele militare la frontiere, ca să le protejeze”, a avertizat influentul lider kurd.

Citește și: Un fost congresman, condamnat pentru ‘sexting’, a fost eliberat din închisoare și trimis într-un ‘centru de reinserţie’

Preşedintele sirian Bashar al-Assad, hotărât să îşi recâştige controlul asupra întregului teritoriu după opt ani de război, a anticipat această mişcare. Astfel, duminică, el a remarcat că nimic nu îi poate proteja pe kurzi în afara propriului stat, sugestie întărită de diplomaţia rusă, care consideră că cea mai bună soluţie pentru kurzi este începerea dialogului cu autorităţile de la Damasc. În cazul unui acord, FDS ar urma să continue administrarea teritoriilor aflate sub controlul său, reprezentând aproape 30% din teritoriul ţării. Kurzii se declară, la rândul lor, gata să facă concesii. „Putem ceda un procent din câmpurile petroliere, să împărţim veniturile provenite din taxele vamale şi să arborăm drapelul regimului”, a declarat Aldar Khalil.

Însă potrivit unor observatori, regimul de la Damasc ar cere o predare necondiţionată a kurzilor, aflaţi acum într-o poziţie slabă. Soluţia implicită este un acord între regimul sirian şi kurzi, dar Damascul vrea să îşi recupereze suveranitatea, de unde importanţa Rusiei în acest joc şi a unei reglementări politice care să includă Turcia, potrivit unor surse guvernamentale franceze, citate de AFP.