DISTRIBUIȚI
El Txoro Matutino
20505004. México, D.F.- El candidato del Movimiento Progresista a la presidencia, Andrés Manuel López Obrador, ofreció conferencia matutina donde hablo sobre el próximo debate del domingo. VOTO2012/AMLO NOTIMEX/FOTO/JAVIER LIRA OTERO/JLO/POL/

Un tribunal mexican a ordonat suspendarea construirii aeroportului dorit de preşedintele Andrés Manuel Lopez Obrador în apropiere de Ciudad de Mexico, din cauza lipsei autorizaţiilor de mediu, a anunţat asociaţia civică care a cerut această suspendare, transmite AFP, potrivit agerpres.

Lucrările vor fi îngheţate atât timp cât vor lipsi ‘autorizaţiile necesare care să garanteze că acest proiect nu va dăuna mediului şi nu va aduce atingere integrităţii patrimoniului cultural la locul unde este prevăzut să se construiască’, a explicat asociaţia, într-un comunicat.


Citește și : SUA îi dau Turciei termen până la sfârşitul lui iulie pentru a renunţa la achiziţia de sistemele ruseşti S-400

Lopez Obrador vrea ca baza militară aeriană de la Santa Lucia, la periferia nordică a capitalei, să fie transformată în al doilea aeroport al acesteia, pentru decongestionarea aeroportului Benito Juarez, ajuns la saturaţie.

Santa Lucia, care ar urma să fie construit de armată, a fost lăudat de preşedinte drept un exemplu de politică ‘raţională şi austeră’ prin comparaţie cu un alt proiect, anulat, pe care l-a calificat drept ‘faraonic’ şi ‘paralizat de corupţie’.

Guvernul estimează costurile la 4 miliarde de dolari, faţă de cele 13 miliarde pentru proiectul de la Texcoco, lansat de precedentul preşedinte, Enrique Pena Nieto (2012-2018).

La sfârşitul lui aprilie, Lopez Obrador declara că vrea ca şantierul de la Santa Lucia să demareze atunci când autorizaţiile de mediu vor fi eliberate, iar prima etapă a lucrărilor de construcţie să se încheie în 2021.

Citește și : Șeful diplomației germane în turneu în Orientul Mijlociu pentru discuţii pe dosarul nuclear iranian

Anularea proiectului de la Texcoco, decisă în urma unui referendum organizat fără controlul autorităţilor electorale, a indignat companiile locale şi a zguduit pieţele financiare. Ea a obligat guvernul să le plătească, după negocieri dure, 1,8 miliarde de dolari drept despăgubiri investitorilor.