DISTRIBUIȚI
AP Photo/Aung Shine Oo

Uniunea Europeană a „condamnat cu fermitate” luni sentinţa de 4 ani de închisoare dictată de regimul militar din Myanmar împotriva lui Aung San Suu Kyi, sentinţă redusă între timp la jumătate, denunţând un „verdict cu motivaţie politică” într-o declaraţie în numele celor 27 de state membre, relatează AFP, potrivit agerpres

„Acest verdict cu motivaţie politică constituie un nou revers major pentru democraţie (în ţară) după lovitura de stat militară de la 1 februarie 2021”, afirmă declaraţia publicată de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.


Citește și : Rusia raportează primele două cazuri cu Omicron

„Această procedură constituie o tentativă manifestă de a-i exclude pe liderii democratic aleşi (…) din procesul de dialog incluziv”, „o nouă etapă spre destructurarea statului de drept şi o nouă încălcare flagrantă a drepturilor omului” în Myanmar, au deplâns Cei 27.

UE „îşi reiterează apelurile urgente la eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor deţinuţilor politici precum şi a tuturor persoanelor deţinute arbitrar după lovitura de stat”, se mai menţionează în declaraţie.

Aflată în arest la domiciliu, laureata premiului Nobel pentru pace, în vârstă de 76 de ani, a fost condamnată luni la patru ani de închisoare pentru incitare la tulburări publice şi încălcare a regulilor sanitare legate de COVID-19.

Puţin mai târziu, sentinţa i-a fost redusă la doi ani de închisoare, în urma unei graţieri parţiale decise de liderul juntei militare, a anunţat televiziunea publică din Myanmar.

Un nou verdict împotriva lui Aung San Suu Kyi este aşteptat la 14 decembrie, pentru o altă infracţiune la legea privind catastrofele naturale.

Citește și : Emmanuel Macron va anunţa priorităţile europene ale Franţei

„Acţiunile militarilor stau mărturie pentru dispreţul total faţă de voinţa poporului, exprimată clar în alegerile din noiembrie 2020”, denunţă UE.

Liderii UE deplâng „incapacitatea” juntei de a restabili democraţia, în contextul în care această situaţie, agravată de pandemia de COVID-19, violenţă şi conflicte generalizate, riscă să antreneze ţara „spre o criză umanitară de mare amploare”.