DISTRIBUIȚI
CNN.com

Preşedintele american Joe Biden s-a întâlnit joi virtual cu liderii europeni pentru a celebra valorile democratice, în cursul unui scurt schimb de opinii reprezentând un gest simbolic al reînnoirii relaţiei transatlantice după epoca Trump, transmite AFP, potrivit agerpres.

„Stând împreună, una lângă alta, UE şi SUA pot demonstra că democraţiile sunt cele mai în măsură să îşi protejeze cetăţenii, să promoveze demnitatea şi să servească prosperitatea”, a scris pe Twitter preşedintele Consiliul European, Charles Michel, postând o fotografie în care apare alături de preşedintele SUA şi mai mulţi lideri din statele membre UE, fiecare în faţa ecranului său.


Citește și : Peste 30 de milioane de americani s-au infectat cu coronavirus

Premierul belgian Alexander De Croo a salutat „un moment important”.”Când Uniunea Europeană şi Statele Unite lucrează împreună, putem fi o forţă formidabilă pentru o lume mai echitabilă, mai verde şi mai prosperă”.

Ultima participare a unui preşedinte american la o întâlnire a şefilor de stat şi de guvern ale statelor membre UE datează din 2009, când preşedintele Barack Obama a participat la un summit UE-SUA.

Preşedintele democrat al SUA s-a adresat europenilor la scurt timp după prima sa conferinţă de presă de joi de la Casa Albă, în care a anunţat că îşi va dubla obiectivul vaccinărilor anti-COVID-19 pentru primele 100 de zile de la preluarea mandatului.

Cât despre UE, în urma SUA în ceea ce priveşte vaccinarea, controlul sporit al exporturilor de vaccinuri în afara blocului se află în centrul discuţiilor celor 27 de lideri ai statelor membre, divizaţi pe această temă, dar uniţi în dorinţa de a accelera campaniile de vaccinare în faţa celui de-al treilea val al pandemiei de COVID-19.

Reuniunea are loc într-un context politic tensionat. Criticată pentru naivitatea sa, UE a decis să îşi consolideze poziţia, în special în relaţia cu Regatul Unit, care şi-a păstrat vaccinurile pe care le produce, primind în acelaşi timp livrări de pe continent.

Creşterea infectărilor din al treilea val de al pandemiei a forţat mai multe ţări, printre care Franţa şi Germania, să înăsprească restricţiile în faţa unei opinii publice din ce în ce mai ostile.

„Accelerarea producţiei, livrările şi distribuirea vaccinurilor rămân esenţiale şi urgente pentru a depăşi criza. Eforturile în această direcţie trebuie intensificate”, afirmă liderii statelor membre într-un proiect de concluzii consultat de AFP.

Pentru a îmbunătăţi accesul la vaccinuri, UE a decis să consolideze un mecanism lansat în ianuarie pentru a controla exporturile.

Demersul a provocat nemulţumirea Marii Britanii, primul destinatar al dozelor exportate de UE. Cele două părţi şi-au arătat manifestat miercuri seara disponibilitatea de a găsi o soluţie.

Acest mecanism este mai presus de toate un mijloc de presiune asupra laboratoarelor, asemănător „unui pistol încărcat sub masă”, conform unei surse europene. Mecanismul vizează în special AstraZeneca, ale cărei livrări către UE nu sunt deloc suficiente.

El permite să împiedice exporturile către ţările care produc vaccinuri, componente sau echipamente şi care nu livrează UE. De asemenea, exporturile ar putea fi blocate către ţările unde populaţie este deja vaccinată pe scară largă sau care beneficiază de o situaţie epidemiologică mai bună.

În cadrul UE, unele ţări precum Franţa susţin acest mecanism care permite Europei să îşi apere interesele, în timp ce altele au exprimat poziţii mai critice.

De exemplu, Irlanda şi-a exprimat o opoziţie puternică faţă de orice „blocare”.

Belgia, care găzduieşte numeroase centre de producţie farmaceutică, este îngrijorată de posibilele măsuri de represalii care ar putea perturba lanţurile internaţionale de producţie a vaccinurilor. Această îngrijorare este împărtăşită de Olanda şi Germania.

Fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a ridiculizat, într-o declaraţie pentru BBC, un „război stupid al vaccinurilor” şi a declarat că ameninţarea unui blocaj al exporturilor „dăunează reputaţiei UE de campion al comerţului liber”.

UE se poate lăuda cu faptul că a exportat o cantitate importantă de vaccinuri: de la începutul lunii decembrie, 21 de milioane de doze produse pe teritoriul său au ajuns în Regatul Unit, adică două treimi din totalul celor administrate britanicilor, conform datelor furnizate de COM.

Un total de 77 de milioane de doze au fost expediate către 33 de ţări, fără a lua în considerare contribuţiile la iniţiativa internaţională Covax destinată ţărilor defavorizate. În UE au rămas 88 de milioane de doze, distribuite statelor membre.

UE şi-a stabilit ca obiectiv vaccinarea anti-COVID-19 a 70% din populaţia sa adultă până la sfârşitul verii.

Potrivit asigurătorului de credit comercial Euler Hermes, întârzierea înregistrată de UE în programul său de vaccinare ar putea costa statele membre 123 de miliarde de euro în 2021.

O altă chestiune sensibilă este reprezentată de distribuţia vaccinurilor în statele membre UE. Şase ţări care se simt nedreptăţite, printre care Austria, au solicitat un mecanism de corecţie a sistemului de distribuire a vaccinurilor.

Citește și : Liderii din UE discută despre accelerarea vaccinării

„O distribuţie echitabilă a dozelor (…) este esenţială pentru a evita o Europă cu două viteze de vaccinare”, a scris pe Twitter cancelarul austriac Sebastian Kurz.

În ceea ce priveşte diplomaţia, UE s-a declarat pregătită să reia legătura cu Ankara după luni de tensiune ca urmare a disputei în jurul zăcămintelor de gaze din Mediterana de Est, dar a pus condiţii preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Statele membre au planificat să facă un bilanţ în iunie şi solicită continuarea dezescaladării actuale, precum şi o „angajare constructivă” din partea Turciei.

Reuniune Consiliului European consacrată discutării mijloacelor de accelerare a vaccinării împotriva COVID-19 prin videoconferinţă începută joi şi prevăzută să dureze două zile s-ar putea încheia mai devreme, vineri dimineaţa.