DISTRIBUIȚI
news.ro

Cei 67 de migranţi, între care unii sunt suspectaţi de rebeliune, primiţi la bordul navei Pazei de Coastă italiene „Diciotti”, amartă la Trapani, în Sicilia, au fost debarcaţi pe insulă potrivit presei italiene, relatează AFP, potrivit news.ro .

Şeful Guvernului italian Giuseppe Conte a anunţat joi seara, într-un comunicat, debarcarea ”iminentă” a migranţilor de pe Diciotti, precizând că proceduri de identificare au fost ”încheiate, mai ales a celor care ar fi putut să fi comis un delict”.


Citește și : Cea mai acută criză a apei din istoria Indiei: Femeile parcurg kilometri întregi pentru a procura apă

Imagini difuzate de posturi de ştiri surprind debarcarea, cu puţin înainte de miezul nopţii de joi spre vineri, a migranţilor, urcaţi apoi într-un autobuz negru care-i aştepta pe chei, escortat de vehicule de poliţie.

„Diciotti” a primit luni la bord 67 de migranţi – inclusiv trei femei şi şase copii – şi a acostat joi la Trapani. Însă ministrul italian de Interne Matteo Salvini a interzis orice debarcare atât timp cât circumstanţele salvăriilor nu sunt clarificate.

Între migranţi, unii sunt supectaţi că s-au revoltat, de frică de a fi trimişi în Libia, contra echipajului unui remorcher italian, Vos Thalassa, care i-a salvat în largul coastei libiene. Toţi au fost transbordaţi luni pe nava Pazei de Coastă.

”Eu nu dau autorizaţie nimănui să debarce Diciotti. Dacă o face cineva, va răspunde”, a ameninţat joi Matteo Salvini, care este liderul Ligii (extremă dreapta).

Potrivit presei, un apel telefonic, joi după-amiaza, al preşedintelui Republicii italiene Sergio Mattarella către şeful Guvernului Giuseppe Conte a deblocat situaţia.

Organizaţiile umanitare prezente la Trapani – inclusiv Médecins sans Frontières (MSF), Save the Children şi Unicef – au reclamat într-un comunicat, joi, ”să se faciliteze în mod urgent” debarcarea ”refugiaţilor şi migranţilor, între care femei, copii şi adolescenţi”, aflaţi pe mare de patru zile.

Citește și : Trump : Relațiile cu Regatul Unit sunt ”foarte, foarte puternice”

Presa scrie că poliţia a furnizat documente ce permit să se demonstreze că doi dintre migranţii de pe „Diciotti” sunt traficanţi de migranţi, iar Parchetul din Trapani vrea să audieze toţi pasagerii.

Aflat în post de la 1 iunie, Matteo Salvini, care vrea să reducă la zero numărul migranţilor ce vin pe coastele italiene, a decis în urmă cu o lună să interzică accesul în porturile italiene a ONG-urilor care salvează migranţi pe Marea Mediterana, o poziţie care marchează noua linie dură a Italiei în domeniul migraţiei.

El doreşte de-acum să lărgească această interdicţie la misiuni internaţionale pe Mediterana, iar poziţia Italiei este să împartă cu UE gestionarea fluxurilor migraţiei.

Între misiunile vizate se află Operaţiunea militară internaţională Sophia, decisă în 2015 de Uniunea Europeană (UE) în lupta împotriva traficului de migranţi pe Marea Mediterană.

Potrivit unor informaţii de presă, Salvini ar dori ca Sophia, al cărei comandament este la Roma, să fie folosită cu scopul de a respinge migranţii, ci nu să-i aducă pe coastele italiene.

Cazul „Diciotti” a pus în lumină o divergenţă în cadrul coaliţiei guvernamentale, din care fac parte Liga lui Matteo Salvini şi Mişcarea Cinci Stele (M5S) a lui Luigi Di Maio, în cadrul căreia facţiunea cea mai de stânga se opune închiderii porturilor italiene, mai ales navelor care navighează sub pavilion naţional.

ACORD AL CELOR 28 ASUPRA FRÂNĂRII MIGRAŢIEI, DAR NU ŞI ASUPRA METODELOR

Citește și : Cutremur puternic în Vanuatu

Pe de altă parte, miniştrii de Interne ai celor 28 de state membre UE şi-au exprimat joi satisfacţia faţă de o reducere şi mai puternică a venirii unor migranţi fără documente, însă nu s-au pus de acord asupra metodelor, uneori radicale, ca cele apărate de preşedinţia austriacă a UE.

Întâlnirea lor ”informală”, la Innsbruck, în sudul Austriei, nu a permis o clarificare a proectului vag al ”platformelor de debarcare” în Africa a migranţilor salvaţi pe Marea Mediterană, propus în concluziile summitului european tensionat de la sfârşitul lui iunie la Brixelles.

Ideea unor ”centre controlate” în UE, în vederea împiedicării deplasărilor neregulate ale unor migranţi în UE rămâne, de asemenea, de precizat, în contextul în care aceste ”mişcări secundare” se află în centrul unor tensiuni între state membre şi al unei crize care zdruncină coaliţia aflată la putere în Germania.

”Acesta este doar începutul reflecţiei, ideea este să avem propuneri mai concrete în vederea summitului informal de la 20 septembrie, la Salzburg”, a justificat o sursă din cadrul preşedinţiei austriece.

Însă ”există un consens foarte larg să se pună accentul asupra protecţiei frontierelor externe”, s-a felicitat, în faţa presei, ministrul austriac de extremă dreapta al Internelor Herbert Kickl, gazda întâlnirii.

Comisarul european însărcinat cu Migraţiile Dimitris Avramopoulos a confirmat, alături de Kickl, că Bruxellesul va pune pe masă, după vacanţă, o propunere în vederea transformării agenţiei Frontex într-o ”adevărată poliţie europeană a frontierelor externe, cu 10.000 de grăniceri ce pot fi desfăşuraţi până în 2020”.