DISTRIBUIȚI

Înalta Curte a Irlandei a refuzat miercuri cererea Facebook de a amâna trimiterea către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a unui caz care ar putea reglementa dacă reţeaua de socializare poate continua să trimită date personale ale cetăţenilor UE către Statele Unite ale Americii, transmite Reuters, potrivit agerpres.

În această lună, Înalta Curte de la Dublin a dispus ca acest caz să fie trimis CJUE pentru a se evalua dacă metodele pentru transferurile de date – printre care ‘clauzele contractuale standard’ şi acordul Privacy Shield – sunt legale.


Citeşte şi: Capitala Armeniei este ‘paralizată’ de proteste. Şoseaua spre aeroport a fost închisă

În luna octombrie 2017, Înalta Curte a Irlandei a aprobat sesizarea CJUE cu privire la acest caz.

CJUE a invalidat, în toamna lui 2015, cadrul juridic care acoperă transferul de date personale din UE către SUA, într-un caz în care a fost implicată compania Facebook. Instanţa europeană i-a dat astfel dreptate avocatului şi activistului austriac Max Schrems, utilizator de Facebook şi care a contestat o decizie din anul 2000 a Comisiei Europene.

Comisia Europeană estimase că SUA asigură un ‘nivel de protecţie adecvat’ datelor cu caracter personal transferate peste Atlantic.

După dezvăluirile făcute de Edward Snowden legate de practicile de supraveghere în masă ale serviciilor de informaţii din SUA, Schrems a depus o plângere la Autoritatea irlandeză pentru protecţia vieţii private, care însă i-a respins plângerea. Plângerea a fost depusă la Dublin întrucât în capitala irlandeză se află sediul pentru Europa al Facebook.

Vezi şi: Incident şocant în Rusia. Au supravieţuit miraculos după ce un tanc a trecut peste ei – VIDEO

În primăvara lui 2015, autorităţile de protecţie a datelor din Franţa, Belgia, Germania, Olanda şi Spania au lansat o anchetă asupra politicii de confidenţialitate a reţelei de socializare online Facebook. A fost vizată mai ales creşterea transferului de date între mai multe aplicaţii, cum ar fi Instagram sau WhatsApp. Ancheta a fost coordonată de autorităţile olandeze.

Contestaţia în justiţie depusă de Max Schrems a avut drept rezultat abandonarea de către Comisia Europeană a fostului său cadru de protecţie a datelor Safe Harbour şi înlocuirea lui cu noul sistem Privacy Shield, care include ‘clauzele contractuale standard’.