DISTRIBUIȚI

Iranienii sunt chemaţi pe 18 iunie la urne pentru a-l alege pe succesorul preşedintelui Hassan Rouhani, într-un scrutin aparent decis în avans şi care ar urma să consolideze puterea conservatorilor, relatează AFP, potrivit agerpres.

Într-un context de criză economică şi socială gravă, exacerbată de pandemia de COVID-19, şapte candidaţi au fost autorizaţi să se prezinte la cel de-al 13-lea scrutin prezidenţial de la revoluţia din 1979: cinci ultraconservatori şi doi reformişti. Dar în cursă au mai rămas doar cinci candidaţi, după ce doi dintre ei, un ultraconservator şi un reformist, au anunţat miercuri că se retrag. Ei se numărau printre cei cărora puţinele sondaje disponibile le acordau cele mai puţine voturi.


Citește și : SUA vor continua consolidarea relaţiilor cu Taiwanul

Preşedintele are prerogative limitate în Iran, unde cea mai mare parte a puterii se află în mâinile liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Cele două mandate ale preşedintelui în exerciţiu, Hassan Rouhani, care nu poate candida la realegerea sa în acest an, vor rămâne marcate de eşecul politicii sale de deschidere, după ce Statele Unite au denunţat în 2018 acordul nuclear iranian încheiat cu trei ani mai devreme la Viena.

Înaintea alegerilor, şeful Autorităţii Judiciare, Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati, în vârstă de 61 de ani, este marele favorit, încurajat de cele 38% din voturi pe care le-a obţinut în urmă cu patru ani şi lipsit de un adversar puternic.

Se aşteaptă ca alegerile să fie marcate de un absenteism puternic, după un nivel record al prezenţei la vot (57%) la alegerile parlamentare din 2020, câştigate de o mare coaliţie conservatoare după descalificarea a mii de candidaţi reformişti sau moderaţi.

Campania electorală, care se încheie miercuri seară după trei săptămâni, s-a desfăşurat în surdină.

– Dezbateri plictisitoare –

Criza din domeniul sănătăţii, care limitează întâlnirile publice, joacă în mod evident un rol, dar, în general, alegerile prezidenţiale generează foarte puţin interes.

Cele trei dezbateri televizate între candidaţi au fost considerate în general plictisitoare de către presă. Iar Rais al-Sadati pare să fi fost singurul care a organizat câteva mitinguri de amploare, dintre care unul a fost organizat cu încălcarea reglementărilor sanitare, ceea ce i-a adus critici puternice.

O nemulţumire generală amestecată cu dezamăgire este palpabilă în ţară în faţa gravei crize economice şi sociale provocate de reinstaurarea sancţiunilor americane ce a urmat după ieşirea SUA din acordul de la Viena. În iarna 2017-2018 şi în noiembrie 2019, două valuri de proteste au fost reprimate în mod violent.

Toţi candidaţii se declară în favoarea continuării negocierilor în curs pentru a repune acordul nuclear pe calea cea bună şi pentru a obţine ridicarea sancţiunilor americane.

Confruntat cu apeluri la boicotarea alegerilor venite din străinătate pe reţelele de socializare, Khamenei şi-a îndemnat concetăţenii să nu facă jocul „duşmanilor” şi să meargă la urne.

De asemenea, liderul le-a ordonat candidaţilor să vorbească doar despre economie şi nu despre alte probleme.

După invalidarea mai multor candidaţi care ar fi putut concura serios cu Rais al-Sadati, cei care au rămas nu par să fie în măsură să-l îngrijoreze.

Candidaţii, toţi bărbaţi, au fost selectaţi de Consiliul Gardienilor din 592 de cereri, dintre care 40 au fost depuse de femei. AFP îi prezintă succint pe candidaţi şi programele lor electorale.

Seyyed Amir Hossein Qazizadeh Hashemi

Ultra-conservator, 50 de ani. El este cel mai tânăr dintre candidaţi. Otorinolaringolog, este din 2008 deputat de Mashhad (nord-est), al doilea oraş ca mărime şi primul oraş sfânt din Iran. El propune un plan de ajutorare a tinerilor pentru „căsătorie şi angajare” printr-un împrumut preferenţial de 5 miliarde de riali (aproximativ 17.000 de euro la cursul actual) şi promite să rezolve „în trei zile” problemele bursei, aflată în cădere liberă de luni de zile, fără a detalia metoda.

Saeed Jalili

Ultra-conservator, 56 de ani. După ce a lucrat la biroul Ghidului suprem, a devenit secretar al Consiliului Suprem pentru Securitate Naţională şi, în această calitate, a fost responsabil de negocieri cu partenerii externi pe tema nucleară între 2007 şi 2013. El a candidat împotriva lui Hassan Rouhani în 2013 şi s-a clasat pe locul al treilea cu 11,4% din voturi. El doreşte să „consolideze relaţiile economice cu (ţările) vecine” în loc să „aştepte (ajutorul) câtorva ţări occidentale”. Intenţionează să controleze inflaţia prin intermediul „economiei de rezistenţă”, dezvoltând legături cu ţările care sunt „pe aceeaşi linie (anti-imperialistă) ca şi Iranul”.

Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati

Ultra-conservator, 61 de ani. Şef al Autorităţii Judiciare din 2019, după o carieră de peste trei decenii în sistemul judiciar. El a obţinut 38% din voturi la alegerile prezidenţiale din 2017 şi este favorit. Promiţând o „luptă necruţătoare împotriva sărăciei şi corupţiei”, cu un accent deosebit pe tergiversarea din cadrul „aparatului executiv”, el spune că vrea să construiască „patru milioane de locuinţe în patru ani” şi să formeze un „guvern popular pentru un Iran puternic”.

Abdonnaser Hemmati

Reformator, în vârstă de 64 de ani. Economist de formaţie, acesta a preluat şefia Băncii Centrale în 2018 şi a fost nevoit să demisioneze din cauza candidaturii sale. Provenind din minoritatea vorbitoare de limbă turcă, el a urcat în conducerea mai multor bănci sau companii de asigurări, după ce a fost mult timp director la televiziunea de stat. Susţinător al reformelor economice liberale, el pledează pentru „independenţa Băncii Centrale”, pentru reducerea „interferenţei statului în economie” şi pentru „o diplomaţie activă cu Estul şi Vestul”, în slujba dezvoltării economice a ţării.

Mohsen Rezaei Mirqaed

Ultra-conservator, 67 de ani. General de divizie, fost comandant-şef al Gărzilor Revoluţionare (1981-1997), armata ideologică a Republicii Islamice, este secretar al Consiliului de Expedienţă, un organism de arbitraj din cadrul sistemului. A candidat de trei ori la preşedinţie şi a obţinut cel mai bun rezultat (10,6%) în 2013. A condus forţa de elită în timpul războiului Iran-Irak, care a durat opt ani, în anii ’80. Deţine un doctorat în economie. Reuters aminteşte că, în 2007, autorităţile argentiniene au obţinut prin Interpol mandate de arestare pentru Rezaei, alţi patru iranieni şi un cetăţean libanez, în legătură cu un atentat cu bombă comis în 1994 împotriva unui centru al comunităţii evreieşti din Buenos Aires, care a ucis 85 de persoane.

Citește și : Comisia Europeană se aşteaptă ca Johnson&Johnson să întârzie livrarea vaccinurilor în UE

Candidaţii care şi-au anunţat miercuri retragerea din cursă sunt reformatorul Mohsen Mehralizadeh şi ultraconservatorul Alireza Zakani. Mohsen Mehralizadeh a fost vicepreşedinte (2001-2005) în timpul mandatului lui Mohammad Khatami. Născut într-o minoritate turcofonă, a obţinut mai puţin de 5% din voturi la alegerile prezidenţiale din 2005. Alireza Zakani este doctor în medicină nucleară. A reprezentat în parlament oraşul sfânt Qom (centru) din 2004 până în 2016. Învins în acel an, el a recâştigat un loc de deputat în 2020, la Teheran. Conduce Centrul de Cercetare al Parlamentului.

În total sunt înregistraţi 59.310.307 alegători (la o populaţie de 83 de milioane de locuitori), cu vârsta de 18 ani şi peste, dintre care peste 9,8 milioane în provincia Teheran, potrivit Ministerului de Interne. Pentru a evita aglomeraţia, în condiţiile în care Iranul rămâne cea mai afectată ţară din Orientul Mijlociu de pandemia de COVID-19, preşedintele Hassan Rouhani a anunţat că secţiile de votare vor fi deschise în mod excepţional de vineri la ora 7:00 (02:30 GMT) până sâmbătă la ora 2:00 (21:30 GMT vineri).

Ministerul de Interne este responsabil de organizarea alegerilor şi de anunţarea rezultatelor. Controlul alegerilor prezidenţiale şi validarea rezultatelor acestora sunt responsabilitatea Consiliului Gardienilor Constituţiei, un organism neales compus din şase mullahi şi şase avocaţi civili.

Un al doilea tur de scrutin este programat pentru 25 iunie între candidaţii cu cele mai multe voturi, dacă niciun candidat nu a obţinut majoritatea absolută în primul tur.

Alegătorii pot vota oriunde. Singura restricţie este că nu se pot schimba circumscripţiile electorale între cele două tururi.

Rezultatele parţiale sunt de obicei anunţate şi actualizate pe măsură ce voturile sunt numărate în timpul nopţii. Rezultatele finale ar putea fi cunoscute până sâmbătă.