DISTRIBUIȚI
The National

Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, începe luni o vizită în China, prima de la preluarea mandatului în 2005 şi care are loc pe fondul îngrijorărilor că ar putea fi văzută degrabă ca o aprobare a politicilor Chinei în materie de drepturi ale omului, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Pe parcursul celor şase zile, Bachelet va vizita regiunea Xinjiang, unde, potrivit unui raport de anul trecut al biroului Înaltului Comisar, se crede că etnici uiguri musulmani sunt ţinuţi ilegal în centre de detenţie şi obligaţi la muncă forţată.


Citește și : Forumul economic mondial revine la Davos, subiectul principal fiind Ucraina

‘Obiectivul vizitei sale este de a se concentra cu adevărat pe un dialog cu autorităţile chineze asupra unei serii de probleme interne, regionale şi de drepturi ale omului’, a indicat biroul Înaltului Comisar săptămâna trecută.

China a negat în mod repetat orice rele tratamente împotriva uigurilor.

Pregătirea vizitei lui Michelle Bachelet a durat mult timp după ce aceasta a declarat în 2018 că doreşte acces neîngrădit în Xinjiang.

China a afirmat că vizita nu poate avea la bază prezumţia de vinovăţie. Nu este clar deocamdată cât de mult acces îi va fi acordat Înaltului Comisar.

Organizaţii de apărare a drepturilor omului sunt îngrijorate că, dacă Înaltul Comisar nu va face presiuni suficiente asupra Chinei, raportul său cu privire la vizită nu va oferi o imagine completă şi ar putea fi folosit de Beijing pentru a-şi justifica acţiunile în Xinjiang.

Congresul Mondial Uigur a îndemnat-o pe Michelle Bachelet printr-o scrisoare să se asigure că echipa sa se va putea mişca liber în Xinjiang, va avea acces la toate centrele de detenţie şi va avea discuţii nesupravegheate cu uiguri.

‘Suntem preocupaţi că vizita ar putea face mai mult rău decât bine. China ar putea-o folosi în scopuri de propagandă’, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Congresului, Zumretay Arkin.

Atenţia internaţională asupra acţiunilor autorităţilor chineze în Xinjiang a fost atrasă mai ales după ce ONU a afirmat în 2018 că un milion de uiguri erau internaţi în centre de detenţie înfiinţate pentru îndoctrinare politică.

China a negat iniţial existenţa oricăror centre, iar ulterior a admis că a înfiinţat ‘centre de pregătire vocaţională’, cu dormitoare comune unde oamenii se pot interna ‘voluntar’ pentru a învăţa legislaţia, limba chineză şi meserii.

Partidul Comunist Chinez afirmă că astfel de centre sunt necesare pentru a elimina cele ‘trei forţe’ ale terorismului, separatismului şi radicalismului religios în Xinjiang, regiune din nord-vestul Chinei la graniţa cu Asia Centrală.

Guvernatorul din Xinjiang, Shohrat Zakir, a declarat în 2019 că toţi ucenicii au ‘absolvit’.

Citește și : Jake Sullivan: SUA încearcă să aprofundeze parteneriatul economic cu Taiwanul

Statele Unite au introdus sancţiuni în 2020 şi 2021 împotriva unor oficiali chinezi acuzaţi de încălcări ale drepturilor omului în Xinjiang şi au impus interdicţii de import la produsele fabricate în această regiune din cauza suspiciunilor de muncă forţată.

Beijingul dezminte acuzaţiile Occidentului de muncă forţată, genocid şi încălcări ale drepturilor omului şi a prevenit în mod repetat alte state să nu se amestece în afacerile sale interne.