DISTRIBUIȚI

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „dezamăgit” duminică de COP 25, regretând „o importantă ocazie ratată” după adoptarea de către conferinţă a unui acord minim privind clima, transmite France Presse, scrie agerpres.

„Comunitatea internaţională a pierdut o ocazie importantă de a demonstra o ambiţie mai mare în ceea ce priveşte atenuarea, adaptarea şi finanţarea în faţa crizei climatice”, a deplâns el într-un comunicat. „Nu trebuie să renunţăm”, a adăugat acesta.


Citește și : Sturgeon: Johnson nu poate ține Scoția în Marea Britanie împotriva voinței sale

Cea de-a 25-a Conferinţă asupra schimbărilor climatice (COP25) desfăşurată la Madrid a subliniat, în sesiunea sa de închidere de duminică, „nevoia urgentă” de a acţiona contra încălzirii globale, dar fără a ajunge la un acord cu privire la puncte esenţiale pentru a răspunde la situaţiile de urgenţă climatică şi la apelurile urgente ale activiştilor de mediu.

Şeful ONU a dat asigurări cu privire la determinarea sa ”de a lucra astfel încât 2020 să fie anul în care toate ţările să se angajeze să facă ceea ce ştiinţa ne spune că este necesar pentru a atinge neutralitatea carbonului în 2050 şi o limitare a creşterii temperaturii la 1,5 grade”.

După un an marcat de dezastre climatice pe tot globul, de apelurile vibrante a milioane de tineri care au ieşit în stradă în spatele tinerei suedeze Greta Thunberg şi de rapoarte ştiinţifice din ce în ce mai alarmante, cei aproximativ 200 de semnatari ai Acordului de la Paris din 2015, care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începând cu anul 2020, s-au aflat sub o presiune fără precedent la această COP25, prezidată de Chile, dar mutată la Madrid din cauza crizei din ţara sud-americană.

Însă la sfârşitul acestei conferinţe, care şi-a depăşit programul iniţial cu mai mult de 40 de ore, nu toată lumea a văzut în textele adoptate duminică reflectarea acestei cereri de acţiuni radicale şi imediate. Această reuniune „lasă un gust dulce-amar”, a comentat ministrul spaniol al mediului, Teresa Ribera.

Textul final cheamă efectiv la „acţiuni urgente” pentru a reduce decalajul dintre angajamentele ţărilor şi obiectivele acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la + 2°C, sau chiar + 1,5°C. Dar limbajul este neclar, iar rezultatul mediocru, a spus Catherine Abreu, din cadrul Climate Action Network, grup de organizaţii neguvernamentale de mediu active în problema schimbărilor climatice.

„Principalii actori de la care se spera să se obţină progrese nu au răspuns aşteptărilor”, a declarat Laurence Tubiana, arhitecta Acordului de la Paris, menţionând totuşi că alianţa statelor insulare, europene, africane şi latino-americane a permis să se obţină rezultatul cel mai puţin rău posibil, împotriva voinţei marilor poluatori”.

Un proiect de text prezentat de preşedinţia chiliană sâmbătă a provocat opoziţia acestor state, forţând o nouă rundă de consultări. Dar, în ciuda îmbunătăţirilor, unele ţări afectate în mod deosebit de schimbările climatice şi-au exprimat furia. Rezultatul ”nu este deloc aproape de ceea ce ne-am dorit. Acesta este minimul strict”, a denunţat reprezentanta Insulelor Marshall Tina Stege.

Citește și : COP25 aprobă un document final privind creşterea ambiţiilor climatice pentru 2020

„Aceste discuţii reflectă decalajul dintre lideri pe de o parte şi urgenţa demonstrată de ştiinţă şi de cerinţele cetăţenilor de pe stradă”, rezumă Helen Mountford, de la think tank-ul World Resources Institute, estimând că spiritul Acordului de la Paris a fost doar o „amintire îndepărtată”.

În ritmul actual al emisiilor de CO2, mercurul ar putea urca până la 4 sau 5°C până la sfârşitul secolului. Şi chiar dacă cei aproximativ 200 de semnatari ai Acordului de la Paris îşi respectă angajamentele, încălzirea globală tot ar putea depăşi 3°C.

Aşadar, în încercarea de a reduce acest decalaj, toate statele trebuie să prezinte o versiune revizuită a planurilor lor de reducere a emisiilor la COP26 de la Glasgow anul viitor. Însă cele două săptămâni de discuţii de la Madrid au scos la lumină o diviziune flagrantă în sânul comunităţii internaţionale.

Fără a reprezenta o surpriză, aproape niciunul dintre poluatorii majori nu a făcut anunţuri semnificative: în mod evident nu au făcut acest lucru Statele Unite, care vor părăsi acordul de la Paris în noiembrie anul viitor, dar nici China sau India.

Aceste două economii majore insistă, înainte de a evoca propriile angajamente revizuite, asupra responsabilităţii ţărilor dezvoltate de a face mai mult şi de a-şi respecta promisiunea de ajutor financiar pentru ţările în curs de dezvoltare.

În colimatorul ecologiştilor se mai află Arabia Saudită, precum şi Brazilia şi Australia, ambele acuzate că vor să introducă în regulile de pe pieţele carbonului dispoziţii care contravin obiectivelor cimatice.

Dintre marii poluatori, mulţi observatori au subliniat, dimpotrivă, rolul pozitiv al Uniunii Europene care a aprobat săptămâna aceasta la Bruxelles obiectivul neutralităţii climatice până în 2020, în pofida rezervelor Poloniei.

Britanicii care vor organiza COP26 au promis că vor face totul pentru ca Glasgow să fie un succes.