DISTRIBUIȚI

Comunitatea internaţională trebuie să adopte un „tratat puternic” privind protecţia oceanelor până în 2030, a susţinut joi la Lisabona organizaţia de mediu Greenpeace, în cadrul unei acţiuni organizate în marja unei conferinţe a Naţiunilor Unite dedicată acestui subiect, informează AFP, potrivit agerpres

„Avem nevoie de un tratat puternic asupra oceanelor, la scară mondială, care să pună protecţia acestora mai presus de profit şi să creeze o reţea de sanctuare oceanice”, a declarat presei consiliera Greenpeace, Laura Meller.


Citește și : Medvedev: Orice încercare de intruziune în Crimeea ar putea declanşa al treilea război mondial

„Suntem aici pentru a le spune liderilor mondiali reuniţi la Lisabona că ar trebui să înlocuiască vorbele cu acţiuni”, a adăugat ea.

Aproximativ 7.000 de politicieni, experţi şi apărători ai mediului din aproximativ 140 de ţări se întâlnesc săptămâna aceasta în capitala portugheză, sub egida ONU.

Conferinţa de la Lisabona nu este o sesiune oficială de negocieri, dar va alimenta dezbaterile programate pentru cele două summit-uri cruciale care vor avea loc la sfârşitul anului: conferinţa ONU asupra climei COP27 din noiembrie, în Egipt, urmată în decembrie de mult aşteptata conferinţă a Naţiunilor Unite asupra biodiversităţii COP15, care va avea loc în Canada sub preşedinţie chineză.

Înainte de aceste întâlniri, următorul termen limită va fi sfârşitul lunii august la New York pentru o nouă sesiune de negocieri privind un tratat pentru protecţia biodiversităţii în mări libere, adică dincolo de zonele de jurisdicţie naţională.

Citește și : Un politician proeminent din opoziția rusească, reținut la Moscova

Cu mai puţin de 10% din oceanele lumii protejate în prezent, 100 de ţări s-au alăturat unei coaliţii ce vizează rezervarea a 30% din suprafaţa terestră şi oceanică a planetei pentru zone protejate până în 2030.

Această iniţiativă ar putea să constituie piatra de temelie a unui tratat care ar trebui finalizat la summitul pentru biodiversitate de la Montreal, în decembrie. Ea este susţinută de Statele Unite, ţările Uniunii Europene, Mexic, Canada, Japonia şi India, însă China, Rusia, Indonezia şi Brazilia nu s-au alăturat încă.