DISTRIBUIȚI
Greek Reporter

Grecia a decis să trimită „către est şi vest, către toţi care îi sunt şi nu îi sunt prieteni” mesajul că vor fi luate măsuri în cazul în care cineva încalcă principiile suveranităţii naţionale şi respectul faţă de această ţară, afirmă ministrul grec de externe Nikos Kotzias, într-un interviu difuzat duminică de agenţia elenă de presă AMNA. „A trecut vremea când se considera că diplomaţia închide ochii”, adaugă ministrul, conform agerpres.

Întrebat în legătură cu tensiunile din ultimele zile din relaţiile greco-ruse şi posibila anulare a vizitei omologului său rus la Atena, Kotzias a declarat că nu este îngrijorat şi şi-a exprimat speranţa că toate problemele vor putea fi rezolvate în mod amical.


Citește și : Rouhani : Domnule Trump, nu te juca cu coada leului, vei regreta

„Serghei Lavrov, pe care îl consider unul dintre cei mai buni diplomaţi de pe scena internaţională şi cu care am o relaţie de prietenie, m-a rugat să îl invit pentru a pregăti vizita premierului Alexis Tsipras la Moscova, la invitaţia Rusiei (…) Dacă vrea să vină, este binevenit. În cazul în care consideră că trebuie să se alinieze cu cei pe care i-am expulzat sau cu cei cărora nu le-am permis accesul, este dreptul său”, a spus ministrul grec.

El a subliniat că nu se teme pentru relaţiile greco-ruse. „Sunt preocupat de o schimbare care are loc în ţara noastră. Când le cer soldaţilor turci să plece din Cipru, ei îmi răspund că nu este patriotic. Când le cer să rezolve problema numelor, problema Skopje, îmi spun să nu ne grăbim. Când iau măsuri împotriva celor care încalcă dreptul internaţional şi regulile ospitalităţii dintr-o ţară, ei spun că nu trebuia. Nu înţeleg de ce. Pe de o parte, unii folosesc retorica urii în ţară şi faţă de ţări mici cum sunt Macedonia de Nord, Albania şi altele şi pe de altă parte, când regulile noastre sunt încălcate de ţări mai mari, ni se spune să ne supunem”, a denunţat Kotzias.

Şeful diplomaţiei greceşti a afirmat totodată, legat de recentul acord de la Prespes privind schimbarea numelui actualei Foste Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM) în Macedonia de Nord, că erau întrunite condiţiile pentru un acord, respingând opiniile că acesta ar fi fost prematur. „Vrem o FYROM sub influenţa Turciei sau una cu care să avem o relaţie de prietenie? Vrem o FYROM în care să se dezvolte fundamentalismul slav şi cu curente de terorism din Nord către Macedonia greacă sau vrem să eliminăm cauzele şi posibilităţile de întărire a fundamentalismului slav şi terorismului în Nord? Vrem o ţară stabilă şi legată de noi financiar, geografic şi social sau una care ne consideră duşman?” – a remarcat el.

Ministrul grec de externe a subliniat de asemenea în interviu că într-o negociere sunt necesare compromisuri. „Dar am reuşit să obţinem abolirea iredentismului, recunoaşterea frontierelor, recunoaşterea faptului că trebuie să-şi schimbe numele în Macedonia de Nord şi să facă schimbări constituţionale”, a spus Kotzias.

Citește și : Luare de ostatici într-un magazin din SUA. O femeie a fost împușcată mortal

Miniştrii de externe de la Atena şi Skopje, Nikos Kotzias şi Nikola Dimitrov, au semnat la 17 iunie acordul ce prevede schimbarea numelui actualei Foste Republici Iugoslave a Macedoniei în Macedonia de Nord, deschizându-i calea pentru aderarea la Uniunea Europeană şi NATO.

De la independenţa vecinului său în 1991, Grecia s-a opus menţinerii numelui Macedoniei, deoarece ea are propria provincie nordică cu acelaşi nume, care a fost leagănul imperiului lui Alexandru Marele, bijuterie a patrimoniului istoric grec. Cei doi tineri actuali prim-miniştri au trebuit să facă faţă unor reacţii puternice în ţările lor, din partea opoziţiei de dreapta şi din partea unei părţi naţionaliste a opiniei publice.

Intrarea în vigoare a acestui acord, în principiu în termen de şase luni, ar urma să ridice blocada grecească pentru aderarea micului stat balcanic la UE şi NATO. De partea macedoneană, acordul trebuie ratificat de Parlament, aprobat prin referendum şi activat printr-o revizuire constituţională. Acesta va fi apoi supus ratificării de către Parlamentul grec.

La 11 iulie, Grecia a anunţat expulzarea a patru diplomaţi şi unor personalităţi ruse, sub acuzaţia că au încercat să intervină pe lângă dreapta naţionalistă şi mediile ortodoxe pentru a sabota acordul încheiat la jumătatea lunii iunie între Atena şi Skopje pentru a rezolva disputa dintre ele veche de 27 de ani privind utilizarea numelui Macedonia. Ministerul rus al Afacerilor Externe s-a limitat iniţial să reacţioneze la expulzarea diplomaţilor anunţând „luarea unor măsuri reciproce”, în timp ce Atena a subliniat că acest caz nu pune sub semnul întrebării prietenia tradiţională greco-rusă.

Dar tonul s-a înrăutăţit cu noi declaraţii ale unei purtătoare de cuvânt a ministerului rus, care a deplâns miercuri, potrivit presei greceşti, că Atena a cedat la o „provocare antirusă”. În continuare, agenţia rusă Tass a anunţat joi amânarea sine die a unei vizite la Atena planificate la toamnă a şefului diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. La rândul lor, joi seară surse guvernamentale elene au subliniat că această vizită a fost programată la cererea Rusiei şi că Lavrov este binevenit în ţară.