DISTRIBUIȚI
San Francisco Chronicle

Germania are datoria de a lua poziţie în faţa naţionalismului şi a urii faţă de străini, a declarat joi în Parlamentul german istoricul Saul Friedlaender, supravieţuitor al Holocaustului, în timpul unei ceremonii de comemorare a celor persecutaţi de nazişti, transmite dpa, potrivit agerpres.

„Sperăm cu toţii să aveţi tăria morală de a continua să luptaţi pentru toleranţă şi includere, umanitate şi libertate, pe scurt, pentru democraţia adevărată”, a spus Friedlaender (86 de ani) în discursul din Bundestag.


Citește și : Forumul de Afaceri Republica Moldova-România se desfăşoară la Chişinău

Ceremonia din parlamentul de la Berlin a marcat împlinirea a 74 de ani de la eliberarea „lagărului morţii” de la Auschwitz de către Armata roşie sovietică, în 1945. Deţinuţii din lagăr au fost eliberaţi la 27 ianuarie acel an.

„Antisemitismul este doar unul din flagelurile cărora le cad victimă una după alta atâtea ţări. Ura faţă de străini, tentaţia autoritarismului şi mai ales răspândirea naţionalismului sunt în creştere peste tot în lume, la un nivel îngrijorător”, a remarcat Friedlaender.

În acelaşi timp, a notat el, radicalii de dreapta popularizează „vechi şi noi teorii ale conspiraţiei” despre evrei, iar cei de stânga îşi ascund înclinaţiile în spatele atacurilor la adresa guvernului israelian.

„Bineînţeles că este legitim să critici guvernul israelian, dar amploarea acestor atacuri este pur şi simplu absurdă şi evocă un antisemitism disimulat”, a spus cercetătorul.

Friedlaender, care a supravieţuit Holocaustului ascuns într-un internat din Franţa, dar ai cărui părinţi au murit la Auschwitz, a menţionat că s-a gândit un moment să refuze invitaţia de a lua parte la comemorarea din Bundestag, dând însă asigurări că „Germania de azi s-a schimbat din temelii şi astăzi, datorită acestei schimbări de după război, Germania este unul din cele mai ferme bastioane în calea pericolelor pe care le-am menţionat”.

Friedlaender a rămas la internatul din Franţa deoarece părinţii lui, împreună cu care fugise din Cehia natală, au hotărât să se refugieze în Elveţia, dar au considerat această călătorie prea riscantă pentru un copil.

Citește și : Președintele Serbiei i-a cerut ajutorul lui Trump pentru găsirea unei soluţii sustenabile şi durabile pentru Kosovo

„Ce-o fi fost în sufletul lor văzându-şi băieţelul cum se zbate să stea cu ei, când încercau să-l ia din cameră? A fost ultima dată când ne-am văzut”, şi-a amintit el.

Părinţii lui au fost opriţi la graniţă de vameşi elveţieni şi trimişi înapoi către Franţa, unde au fost până la urmă prinşi şi deportaţi la Auschwitz. Ce nu aflaseră a fost că în acea perioadă Elveţia avea politica de a lăsa cuplurile cu copii mici să treacă graniţa.

„Dacă aş fi fost cu ei, probabil am fi putut rămâne în Elveţia. Dar în acele zile evreii nu puteau lua decizii raţionale”, a mai spus Friedlaender în discursul său, întrerupt în repetate rânduri de aplauze.