DISTRIBUIȚI
IISD
european countries 3d illustration - european continent marked with flags

Franţa le va prezenta marţi la Bruxelles celorlalte state membre ale UE propunerile sale privind reformarea procesului de aderare la UE şi va încerca să disipeze resentimentele provocare de refuzul Parisului de a se deschide negocierile de aderare pentru Macedonia de Nord şi Albania, relatează AFP, potrivit agerpres.

Reuniunea miniştrilor afacerilor europene va fi ocazia unei discuţii preliminare despre aceste propuneri, dar ”adevărata întâlnire” va fi summitul dintre UE şi ţările Balcanilor occidentali care se va desfăşura la Zagreb pe 6-7 mai 2020, afirmă o sursă diplomatică franceză.


Citește și : Poroşenko, citat într-o anchetă penală transmisă Parchetului General din Ucraina

Propunerile Franţei au fost deja transmise vineri partenerilor europeni, iar primele reacţii sunt deopotrivă de susţinere şi de neîncredere, spune aceeaşi sursă.

Documentul, consultat de AFP, descrie un proces de extindere a UE ”mai progresiv şi mai incitativ”, întrucât ”profundele transformări politice, economice şi sociale cerute de o viitoare aderare la UE rămân prea lente şi avantajele concrete pentru cetăţenii ţărilor candidate rămân insuficiente”.

Franţa, Danemarca şi Olanda au blocat luna trecută deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, poziţie criticată de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi de cel al Consiliului European, Donald Tusk, cei doi calificând acest refuz drept o ”eroare istorică”.

Însă Parisul susţine în planul său că ”obiectivul este de a construi un proces mai politic, mai eficient şi mai benefic pentru UE şi pentru ţările Balcanilor occidentali”. ”Este vorba despre obţinerea mai repede a reformelor cerute şi ca ele să fie tangibile, durabile şi ireversibile”, explică sursa diplomatică menţionată mai sus.

Citește și : Trump nu exclude să depună mărturie în Congres

Procesul actual de aderare cuprinde 35 de capitole de negociere care trebuie toate să fie încheiate, iar candidaţii au tendinţa să aştepte până în ultimul moment pentru a face reformele cele mai dificile, mai spune diplomatul francez.

Prin urmare, în propunerile avansate, Franţa îşi condiţionează acordul pentru deschiderea negocierilor de aderare de realizarea acestui proces de reforme şi cere respectarea deplină a statului de drept şi a drepturilor fundamentale.

De asemenea, Parisul susţine o abordare prin etape succesive organizate în jurul unor blocuri politice care să ofere posibilitatea unor beneficii imediate pentru ţările candidate, care să poată participa la unele programe ale UE şi să beneficieze în fiecare etapă de finanţări ţintite.