DISTRIBUIȚI
ZetaBoards

O ‘anomalie’, o ‘inversare simbolică’: pentru prima oară de la începutul crizei legate de valul de migranţi în 2015, Franţa a depăşit Germania, devenind ‘prima ţară’ în materie de cereri de azil în Europa, a afirmat joi, la Paris, ministrul de interne francez Christophe Castaner, citat de AFP, potrivit agerpres.

Cu patru ani în urmă, în momentul de vârf al crizei, alimentată de fluxul generat de conflictul sirian, Franţa a înregistrat 80.075 de cereri de azil, potrivit cifrelor Ofra, organism care atribuie statutul de refugiat în Franţa, în timp ce Germania primise circa 890.000 de solicitări, de peste zece ori mai mult.


Citește și: Noul ministru interimar al securităţii interne american insistă pentru construcția ZIDULUI

La ora actuală, ‘vedem că Franţa a devenit de la 20 octombrie prima ţară în privinţa cererilor de azil în Europa, chiar în timp ce intrările în Europa continuă să scadă.Este o anomalie statistică la care trebuie să lucrăm’, a explicat Castaner, după întâlnirea cu omologul său georgian Vahtang Gomelauri dedicată cooperării în domeniul migraţiei.

În privinţa migraţiei, decalajul dintre cele două ţări este minim, dar faptul că Franţa a depăşit Germania este ‘simbolic’, a recunoscut un alt responsabil al Ministerului de Interne francez.

Potrivit unei surse din minister, 120.900 cereri de azil erau înregistrate în Franţa la data de 17 noiembrie, contra 119.900 în Germania. Anul trecut, 184.000 de persoane au solicitat azil în Germania, faţă de 123.000 în Franţa.

Această inversare se explică prin faptul că Franţa primeşte ‘o cerere de revenire’, adică migranţii care au ‘eşuat în altă parte revin să depună o cerere’ în Hexagon, a explicat sursa menţionată. ‘Acesta este motivul pentru care ne-am angajat la nivel european pentru o reformă în privinţa acordării de azil şi a spaţiului Schengen’, conform acesteia.

Pentru a inversa tendinţa şi a determina scăderea solicitărilor de azil, care se aşteaptă să crească de ‘la 10% la 15%’ în 2019 în Franţa, potrivit unei alte surse din acelaşi minister, guvernul francez a propus mai multe măsuri la începutul lunii noiembrie în cadrul planului său privind migraţia.

La o lună după o dezbatere parlamentară dorită de preşedintele Emmanuel Macron, axată pe cererile de azil, guvernul a propus, între altele, accelerarea procesării acestor cereri, instituirea unui termen de aşteptare de trei luni până a avea acces la Securitatea socială pentru solicitanţii de azil şi măsuri de expulzare imediat ce dosarul va fi refuzat de Ofpra, fără a mai aştepta examinarea unui eventual recurs.

‘Acestea sunt mesajele pe care vrem să le transmitem rezidenţilor străini pentru a arăta că Franţa vrea prelungirea şi susţine tare şi clar nevoia de protecţie, dar numai pentru persoanele care au nevoie să fie protejate, nu pentru cei care vor să deturneze dreptul la protecţie’, a subliniat joi Christophe Castaner.

Citește și: Turcia trebuie ‘să scape’ de rachetele rusești, dacă vrea o ‘împăcare’ cu SUA

Ministrul de interne tocmai evocase cooperarea franco-georgiană pentru limitarea cererilor de azil, insistând în special asupra pârghiei diplomatice. Potrivit acestuia, în primele luni ale anului 2019, Georgia ‘a fost prima ţară solicitantă de azil în Franţa’, cu peste 1.000 de georgieni care veneau lunar în Franţa.

De la vizita sa la Tbilisi în luna mai, acest flux a scăzut ‘cu aproape 50%’, a salutat Castaner, anunţând sosirea la Paris a altor doi poliţişti georgieni, după cea a primilor trei ofiţeri de poliţie de legătură în septembrie. Acest tip de cooperare este posibil să se dezvolte, a explicat el, adăugând că Georgia este ‘un exemplu foarte bun’ în acest sens.