DISTRIBUIȚI
Armenia News

Europa se îndreaptă către un viitor din ce în ce mai sustenabil cu ajutorul tranziţiei energetice, prin care producţia industrială va înregistra un câştig net de până la 145 de miliarde de euro în Europa până în 2030, arată studiul Just E-Volution 2030, produs de The European House – Ambrosetti în colaborare cu Enel şi Fundaţia Enel, potrivit news.ro .

”Creşterea producţiei industriale, avansul numărului de locuri de muncă şi efectele pozitive asupra sănătăţii, însoţite de o reducere accentuată a costurilor socio-economice asociate: Europa se îndreaptă către un viitor din ce în ce mai sustenabil cu ajutorul tranziţiei energetice”, arată studiul.


Citește și : Uniunea Europeană salută schimbul de prizonieri între Rusia şi Ucraina

Potrivit acestuia, forţa de muncă din Uniunea Europeană urmează să crească cu până la 1,4 milioane de noi locuri de muncă până în 2030. În plus, înlocuirea tehnologiilor de producţie din surse termice cu cele electrice în transport şi în sectorul rezidenţial va permite îmbunătăţirea calităţii aerului, reducând costurile legate de poluare cu aproximativ 3 miliarde de euro până în 2030.

Printr-un model econometric inovator, studiul estimează impactul tranziţiei energetice în desfăşurare – susţinută de creşterea ponderii electricităţii în consumul de energie, digitalizare şi generare de energie regenerabilă – asupra producţiei industriale, ocupării forţei de muncă şi sănătăţii în Uniunea Europeană, cu un accent special pus pe Italia, Spania şi România.

Studiul estimează impactul net al tranziţiei asupra valorii producţiei industriale până în 2030.

”Decarbonizarea reprezintă o oportunitate excelentă de modernizare a economiei europene, de revitalizare a sectorului industrial şi de asigurare a unei creşteri sustenabile care să dureze. Cu o bază de generare a energiei regenerabile în creştere, pătrunderea treptată a energiei electrice în sistemul energetic ne va permite să decarbonizăm cele mai poluante sectoare ale economiei din punct de vedere istoric, creând totodată valoare în moduri noi, oferind noi servicii consumatorilor, care sunt, la rândul lor, jucători din ce în ce mai importanţi în sistemul energiei electrice. Prin urmare, este esenţial ca beneficiile tranziţiei energetice să fie împărtăşite şi asociate cu măsuri ample care vizează aspecte climatice, energetice, de mediu, industriale şi sociale”, a declarat CEO-ul Enel, Francesco Starace.

Tranziţia energetică va asigura beneficii de mediu majore prin scăderea accentuată a emisiilor de CO2 şi oportunităţi majore pentru ţările care sunt primele care vor profita de beneficiile economice şi sociale legate de această evoluţie, se menţionează în studiu.

„Dacă există un proiect capabil să dezvolte o viziune pozitivă asupra viitorului Uniunii Europene, acela este fără îndoială cel legat de tranziţia energetică. Mesajul transmis de cetăţenii europeni este puternic şi clar: aceştia solicită acţiuni concrete pentru combaterea schimbărilor climatice şi doresc ca Europa să conducă acest demers. Evaluarea impactului socio-economic care decurge din tranziţia energetică este o condiţie necesară pentru definirea agendelor factorilor de decizie, cu scopul de a garanta o tranziţie care nu este «doar o tranziţie», ci o «tranziţie justă pentru toţi». Din acest motiv, The European House – Ambrosetti a conceput un nou model economometric unic pentru a măsura impactul socio-economic al tranziţiei energetice. Acest model combină în mod unic o abordare «macro» cu una «micro», pornind de la analiza a 3.745 de produse şi tehnologii care caracterizează producţia industrială europeană şi estimează efectele până în 2030 a tranziţiei energetice asupra producţiei industriale şi ocupării forţei de muncă în Uniunea Europeană, cu un accent pe Italia, Spania şi România”, a declarat Valerio De Molli, managing partner & CEO al The European House – Ambrosetti.

Studiul evidenţiază impactul asupra producţiei industriale şi a ocupării forţei de muncă în UE, precum şi în Italia, Spania şi România, care derivă din răspândirea energiei electrice ca factor favorabil pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi atingerea obiectivelor UE de decarbonizare pentru anul 2030: reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu nivelurile din 1990; o pondere de 32% din consumul final de energie să provină din sursele regenerabile şi o îmbunătăţire de 32,5% a eficienţei energetice.

Citește și : 52% dintre italieni au o opinie negativă despre noul guvern Conte (sondaj)

Potrivit studiului, până în 2030, prin tranziţia energetică şi prin înlocuirea treptată a combustibililor fosili cu sursele regenerabile, creşterea valorii economice a sectorului energiei electrice în diferite scenarii (până la 199 miliarde de euro la nivelul întregii Uniuni Europene) va genera o creştere netă estimată a producţiei industriale cuprinsă între 113 miliarde de euro şi 145 de miliarde de euro, din care 14-23 miliarde de euro doar în Italia, 7-8 miliarde de euro în Spania şi 2-3 miliarde de euro în România.

Tranziţia energetică va permite noi servicii digitale caracterizate printr-un potenţial ridicat de dezvoltare în următorii ani.

În special, prognoza referitoare la valoarea producţiei industriale valabilă pentru anul 2030 are în vedere soluţii precum tehnologii / baterii de stocare a energiei, Managementul Inteligent al Reţelei, sisteme de echilibrare a reţelei prin managementul consumului, care stimulează clienţii să îşi reducă consumul în perioadele de vârf, Platforma de partajare, Home-to-Grid, integrare vehicul electric-reţea, sisteme de control a consumului de energie în locuinţe cu ajutorul automatizărilor şi senzori pentru mobilitate, cu o valoare estimată la aproximativ 65 de miliarde de euro la nivel european, din care 6 miliarde de euro în Italia, 4 miliarde de euro în Spania şi 1 miliard de euro în România.

În acelaşi timp, studiul estimează că tranziţia energetică va avea un impact pozitiv net asupra ocupării forţei de muncă, prognozând, până în 2030, o creştere de până la 1,4 milioane de noi locuri de muncă în UE (173.000 în Italia, 97.000 în Spania şi până la 52.000 în România).

Studiul mai estimează şi un efect pozitiv suplimentar al utilizării surselor electrice în domeniul transporturilor şi al sectorului rezidenţial printr-o reducere cu 3 miliarde de euro a costurilor legate de poluarea aerului până în 2030 în UE.

Analiza se bazează pe observarea schimbărilor aflate în curs de derulare în sectorul energetic: reducerea costurilor cu tehnologia şi noile moduri de producţie, distribuţie şi consum sunt însoţite de un comportament din ce în ce mai virtuos din partea publicului, care este tot mai conştient de problemele de mediu: pentru 67% dintre participanţii la un sondaj realizat de Comisia Europeană, combaterea schimbărilor climatice şi protejarea mediului ar trebui să se afle în fruntea agendei factorilor de decizie.

”Răspunsul la acest scenariu, care solicită o accelerare a procesului de decarbonizare ca prioritate pentru agenda globală, poate fi găsit în energia electrică din cel puţin şapte motive. Dacă energia electrică este generată de un amestec echilibrat cu o proporţie semnificativă a surselor regenerabile, aceasta permite reducerea emisiilor de CO2; întăreşte rezistenţa şi securitatea aprovizionării sistemului energetic; oferă niveluri mai ridicate de eficienţă energetică; se integrează uşor cu digitalizarea, facilitând astfel gestionarea cererii; stimulează inovaţia şi sustenabilitatea stilurilor de viaţă şi a proceselor industriale, ceea ce duce la produse mai bune; favorizează dezvoltarea de soluţii în cadrul economiei circulare şi, în final, reduce poluarea fonică”, se arată în studiu.

Prin urmare, raportul sugerează patru domenii de intervenţie pentru factorii de decizie, astfel încât toţi actorii şi grupurile sociale implicate să poată profita de beneficiile asociate tranziţiei energetice: să sprijine implementarea tehnologiilor electrice prin promovarea conversiei efective a lanţurilor de valoare către aceste tehnologii; gestionarea schimbărilor în natură şi expertiză la locul de muncă, creşterea posibilităţilor de angajare şi abordarea problemei recalificării şi îmbunătăţirii abilităţilor; abordează problema consumatorilor de energie defavorizaţi; şi promovează redistribuirea echitabilă a costurilor asociate tranziţiei energetice.

În acest context, tranziţia energetică reprezintă o parte esenţială a dezvoltării durabile, în care costurile şi beneficiile sunt împărţite în mod echitabil între toate grupurile sociale. Pentru ţările care îmbrăţişează mai repede această tranziţie, această evoluţie poate fi o sursă de inovaţie şi un avantaj competitiv, cu posibilitatea de a putea exporta această experienţă deosebită.

Studiul a fost realizat de The European House – Ambrosetti, Enel şi Fundaţia Enel, care, în calitate de partener ştiinţific, a ajutat la dezvoltarea unui model econometric inovator care estimează impactul socio-economic al tranziţiei energetice, caracterizat prin trecerea treptată către generarea de energie regenerabilă, precum cea hidro, eoliană, solară şi geotermală de la cea bazată pe combustibili fosili, precum cărbunele şi gazele. Această evoluţie este permisă de dezvoltarea tehnologiei, digitalizarea şi sistemele care implică utilizatorii finali, inclusiv în privinţa mobilitatea, încălzirii gătitului şi a altor utilizări casnice.