DISTRIBUIȚI
Reuters

Facebook a anunţat măsuri de combatere a dezinformării şi a eliminării alegătorilor înaintea alegerilor prezidenţiale din SUA, din 2020, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Facebook a comunicat luni că va deveni mai transparentă prin măsuri cum ar fi afişarea mai multor informaţii despre deţinătorul confirmat al unei pagini în reţeaua socială sau etichetarea mai vizibilă a conţinutului marcat ca fals de verificatori independenţi.


Citește și : În România, prevenirea corupţiei continuă să fie îngreunată de evoluţiile politice (MCV)

Gigantul media a fost acuzat în ultimele săptămâni de politica de excludere de la verificări a publicităţii electorale a politicienilor, care i-a revoltat pe candidaţii democraţi Joe Biden şi Elizabeth Warren.

Săptămâna trecută, fondatorul şi managerul general al Facebook, Mark Zuckerberg, a justificat politica respectivă, susţinând că media sociale au creat modalităţi revoluţionare de exprimare, care nu trebuie eliminate.

În aceeaşi zi, campania electorală a lui Biden a cerut eliminarea unei reclame difuzate de un super-comitet de acţiune – grup de campanie, nu un anumit politician – despre care a susţinut că conţine afirmaţii false despre fostul vicepreşedinte al SUA.

Katie Harbath, responsabila Facebook pentru politica globală legată de alegeri, a răspuns că dacă reclama respectivă, în prezent inactivă, va fi difuzată din nou, va fi trimisă de Facebook unor verificatori externi.

Luni, Facebook a anunţat că va interzice reclamele plătite în care alegătorii din Statele Unite sunt îndemnaţi să nu voteze. Zuckerberg a declarat presei că interzicerea dezinformării electoratului se va aplica şi publicităţii difuzate de politicieni.

Compania va începe să eticheteze presa de stat pe pagina sa şi în biblioteca de reclame a site-ului şi a comunicat, într-un articol pe blog, că intenţionează să extindă politica de etichetare la anumite materiale atât pe Facebook, cât şi pe Instagram, de la începutul anului viitor.

Zuckerberg a mai anunţat că, în cadrul eforturilor de a facilita utilizarea bibliotecii de reclame, Facebook va introduce un instrument de urmărire a cheltuielilor candidaţilor la preşedinţia SUA, care va arăta cât au cheltuit aceştia pentru reclame politice.

Biblioteca de reclame politice a Facebook a fost lansată în 2017, dar baza de date a fost criticată de unii cercetători pentru întreţinerea de slabă calitate şi pentru că nu furnizează informaţii utile pentru direcţionarea publicităţii.

Citește și : Jurnalist ucrainean, condamnat la ani grei de închisoare în estul separatist prorus al Ucrainei

Facebook are în vedere şi o protecţie mai bună a conturilor de Facebook şi Instagram ale candidaţilor, ale oficialilor aleşi şi ale personalului acestora, printr-un program numit Facebook Protect, în care participanţilor li se va cere să recurgă la o autentificare prin două modalităţi, iar conturile lor vor fi monitorizate pentru detectarea indiciilor de piraterie informatică.

Facebook, Twitter şi YouTube – serviciul de fluxuri video al companiei Alphabet, care deţine şi Google – au atras atenţia recent, după ce au difuzat reclame din presa de stat chineză în care erau criticaţi protestatarii din Hong Kong.

Luna aceasta, comisia Senatului SUA care anchetează amestecul Rusiei în alegerile prezidenţiale americane din 2016 a declarat că cel mai cunoscut instrument de propagandă al Kremlinului şi-a intensificat activitatea în reţelele sociale după votul respectiv.

„În ultimă instanţă, alegerile s-au schimbat semnificativ după 2016, iar Facebook s-a schimbat la rândul său. Ne confruntăm cu atacuri tot mai sofisticate din ţări cum ar fi Rusia, Iran şi China, dar am încredere că suntem mai bine pregătiţi”, a susţinut Zuckerberg luni.

Hua Chunying, purtătoare de cuvânt a ministerul de externe chinez, a apreciat marţi, într-o conferinţă de presă, că teoriile conform cărora ţara sa s-a amestecat în alegerile din SUA sunt absurde şi ridicole. Dacă cineva susţine că China s-a amestecat în alegerile respective, trebuie să prezinte dovezi, a spus ea, adăugând că Beijingul nu a fost niciodată interesat de o intervenţie în afacerile interne ale altor state.

La rândul lor, Moscova şi Teheranul au dezminţit de mai multe ori acuzaţiile respective.