DISTRIBUIȚI
nacla

Fostul preşedinte bolivian Evo Morales, aflat de mai multe luni în exil în Argentina, şi-a oficializat luni candidatura pentru Senat, în cadrul alegerilor legislative din 3 mai, a anunţat tribunalul suprem electoral al Boliviei, informează AFP, potrivit agerpres.

Astfel, cel care s-a retras de la putere în 10 noiembrie anul trecut, figurează în fruntea listei Mişcării pentru Socialism (MAS) – care numără opt candidaţi pentru Senat (patru titulari şi patru supleanţi) – pentru regiunea Cochabamba, în sudul Boliviei, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul tribunalului electoral.


Citește și : Organizaţia Cooperării Islamice respinge planul Trump privind Orientul Mijlociu

În schimb, el nu poate candida pentru un nou mandat prezidenţial în cadrul scrutinului prevăzut să aibă loc în aceeaşi zi.

Jeanine Anez, preşedinta interimară a Boliviei, a promulgat la 24 noiembrie o lege pentru convocarea de noi alegeri prezidenţiale şi legislative ce interzice oricărei persoane care a efectuat două mandate elective consecutive să candideze pentru un al treilea. Acest lucru a închis calea pentru o nouă candidatură a lui Evo Morales, 60 de ani, care a exercitat deja trei mandate.

Prin urmare, MAS l-a desemnat pentru cursa prezidenţială pe fostul ministru al economiei, Luis Arce.

Evo Morales s-a proclamat câştigătorul scrutinului din 20 octombrie, însă opoziţia a acuzat fraude. După mai multe săptămâni de manifestaţii şi abandonarea lui de către armată, preşedintele şi-a anunţat demisia la 10 noiembrie. Urmărit în ţara sa pentru „răzvrătire şi terorism”, Evo Morales a fugit spre Mexic, înainte de a-şi găsi refugiul în Argentina.

Citește și : Atac armat în California. Cel puţin un mort şi mai mulţi răniţi

Un sondaj al institutului Mercados y Muestras, realizat săptămâna trecută, atribuie 26% din intenţiile de vot lui Luis Arce, urmat de fostul preşedinte centrist Carlos Mesa şi de liderul regional de dreapta Luis Fernando Camacho (17%). Preşedinta interimară, şi ea candidată, este creditată cu 12% din intenţiile de vot.

Scrutinul din mai ar urma să aleagă preşedintele, vicepreşedintele, dar şi 36 de senatori şi 120 de deputaţi. În cazul unui tur doi, scrutinul va avea loc la 14 iunie.