DISTRIBUIȚI

Este periculos vaccinul dezvoltat de compania AstraZeneca împotriva maladiei COVID-19? De o săptămână, mai multe ţări au suspendat acest ser după detectarea unor grave probleme sangvine la anumite persoane vaccinate. Însă nimic nu indică o legătură de tip cauză-efect, iar reacţiile prompte ale autorităţilor sanitare din mai multe ţări i-au divizat pe profesioniştii din sectorul medical, informează luni AFP, potrivit agerpres

„Nu are niciun sens să oprim vaccinarea”, a declarat luni Bruno Riou, un director de la Assistance Publique-Hopitaux de Paris (AP-HP), pentru France Inter. „E ca şi cum am spune: ‘S-a produs un accident de automobil cu o persoană vaccinată, de acum vom interzice conducerea automobilelor sau vom suprima vaccinarea'”, a adăugat specialistul francez.


Citește și : Abdelhamid Dbeibah a depus jurământul pentru funcţia de premier al Libiei

Totuşi, de o săptămână, aproape că nu a existat o zi fără ca o ţară să suspende vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca. Măsura vizează fie o parte din loturile de vaccin existente pe piaţă, fie este totală şi blochează întreaga utilizare a acestui vaccin pe teritoriul naţional.

Austria a lansat această „mişcare” pe 8 martie, suspendând un lot de vaccinuri după moartea unei infirmiere care primise o doză de vaccin AstraZeneca. Femeia, în vârstă de 49 de ani, a murit din cauza unei coagulări sangvine deficitare. De atunci, alte ţări, inclusiv Italia, au suspendat loturi izolate.

Mai multe ţări din spaţiul scandinav – Danemarca, Norvegia, Islanda – au mers încă şi mai departe şi au suspendat toate vaccinurile AstraZeneca, fiind urmate, duminică, de Olanda.

Germania, urmată de Franţa şi Italia, sunt cele mai recente ţări care au adoptat luni o astfel de măsură, „cu titlu preventiv”, după semnalarea unor efecte secundare.

În afara Europei, Republica Democrată Congo, Indonezia şi Thailanda şi-au amânat lansarea campaniilor de vaccinare.

De fiecare dată, autorităţile sanitare reacţionează la apariţia unor astfel de cazuri, în ţările lor sau în străinătate, unde persoane vaccinate dezvoltă probleme sangvine uneori mortale. Este vorba fie despre dificultăţi de coagulare, ca în Austria, fie despre formarea de cheaguri sangvine (tromboză).

Însă autorităţile de resort au recunoscut un lucru: nu există nicio legătură dovedită între aceste probleme de sănătate şi vaccinul AstraZeneca, cu excepţia unei secvenţe cronologice. Dacă vaccinul este suspendat, decizia e luată pentru ca experţii să aibă timpul necesar pentru a se asigura că un astfel de raport de cauzalitate nu există.

Este vorba despre un principiu clasic de precauţie, care se bucură de sprijinul anumitor cercetători.

„Când utilizăm un produs relativ recent, aşa cum sunt toate aceste vaccinuri noi, trebuie să le monitorizăm ca laptele pe foc şi, imediat ce apare un semnal, deşi nu credem în riscul indus de el, trebuie să oprim totul”, declara joi experta elveţiană în vaccinuri Claire-Anne Siegrist pentru RTS.

Însă abordarea explicată mai sus i-a lăsat perplecşi pe mulţi alţi profesionişti din sectorul medical, care afirmă că aceste probleme de sănătate nu par să fie mai frecvente după vaccinarea cu serul AstraZeneca decât în rândul persoanelor vaccinate cu alte produse de imunizare folosite în Europa, precum vaccinurile Pfizer-BioNTech şi Moderna.

„Se merge prea departe”

Acesta este, de altfel, argumentul prezentat chiar de grupul AstraZeneca. Într-un comunicat publicat duminică, AstraZeneca a subliniat faptul că numărul de cazuri de tromboze după primirea vaccinului este „similar” celui raportat de ceilalţi producători de vaccinuri anti-COVID-19.

Aceste afirmaţii sunt sprijinite de cifrele oficiale publicate în Marea Britanie, una dintre cele mai avansate ţări din lume prin prisma campaniilor de vaccinare. Cifrele britanice demonstrează, de altfel, caracterul extrem de rar al cazurilor de tromboză.

Au existat doar 35 de astfel de cazuri la cele 9,7 milioane de persoane care au primit o doză de vaccin AstraZeneca – reprezentând 0,0004% – şi 24 de cazuri la cele 10,7 milioane de persoane vaccinate cu serul Pfizer-BioNTech – 0,0002%. În fiecare categorie, a existat un singur deces.

„În mod clar, procentul (…) nu este diferit”, a subliniat într-un comunicat Stephen Evans, epidemiolog la London School of Hygiene and Tropical Medicine, citat de organizaţia Science Media Centre, care regretă suspendarea vaccinului AstraZeneca în mai multe ţări.

Citește și : Germania se aşteaptă ca UE să impună noi sancţiuni împotriva Chinei

„Este cât se poate de rezonabil să studiem cu atenţie legăturile dintre vaccinuri şi problemele de coagulare, dar se merge prea departe atunci când îi împiedicăm pe oameni să primească vaccinurile care pot să îi ajute să evite îmbolnăvirea”, a insistat acelaşi expert.

Potrivit companiei AstraZeneca, cazurile de tromboză sunt chiar considerabil mai puţin frecvente decât media raportată la nivelul populaţiei nevaccinate.

Acest lucru nu înseamnă însă că vaccinul este lipsit de efecte secundare. În Franţa, datele furnizate de autoritatea cu rol de reglementare a medicamentelor, ANSM, arată că ele sunt mai frecvent semnalate la persoanele vaccinate cu AstraZeneca (0,66%) decât la cele imunizate cu vaccinurile Pfizer-BioNTech (0,19%) şi Moderna (0,12%).

Aceste efecte secundare sunt în general lipsite de gravitate. Însă unele dintre ele se pot dovedi totuşi grave, constând în reacţii alergice, care împiedică respiraţia. Uniunea Europeană a adăugat reacţiile alergice, în urmă cu câteva zile, pe lista de efecte secundare potenţiale ale vaccinului AstraZeneca, chiar dacă astfel de cazuri au fost excepţionale: doar 41 de cazuri raportate la 5 milioane de persoane.