DISTRIBUIȚI

Preşedintele francez Emmanuel Macron se va confrunta cu o situaţie complicată după alegerile regionale desfăşurate duminică în Corsica şi încheiate cu o victorie zdrobitoare a naţionaliştilor corsicani, care cer mai multă autonomie pentru această insulă, relatează AFP, conform agerpres .

‘Parisul trebuie să evalueze chiar astăzi ceea ce se întâmplă în Corsica’, a declarat autonomistul Gilles Simeoni, liderul listei ‘Pe a Corsica’ (‘Pentru Corsica’), imediat după anunţarea rezultatului scrutinului. Cu un procent de 56,5% din voturi, coaliţia formată între susţinătorii autonomiei şi ai independenţei va avea 41 din cele 63 de mandate ale Adunării Corsicii, precum şi 11 posturi ale consiliului executiv, micul guvern al insulei unde s-a născut Napoleon.


Acest rezultat va fi o mare provocare pentru guvernul uneia dintre cele mai centralizate ţări ale Europei şi mai ales pentru preşedintele ei, Emmanuel Macron. ‘El va avea nevoie de multă abilitate deopotrivă pentru a nu-şi nemulţumi interlocutorii şi pentru a nu da sentimentul că cedează o parte din Franţa’ – astfel este rezumată situaţia într-un editorial din Le Figaro.

Citește și : UNHCR lansează un apel urgent statelor pentru primirea refugiaților blocați în Libia

Totuşi, spre deosebire de Catalonia sau Scoţia, cel puţin deocamdată în Corsica nu poate fi vorba despre revendicări de independenţă, după cum dau asigirări chiar naţionaliştii corsicani. Mai ales că majoritatea locuitorilor acestei insule puternic îndatorate şi dependente economic de statul francez sunt împotriva independenţei.

În schimb, naţionaliştii corsicani intenţionează să profite de rezultatul scrutinului pentru a revendica o autonomie regională sporită. ‘Dacă Parisul neagă din nou democraţia, vom fi evident obligaţi să recurgem la manifestaţii populare în Corsica, dar şi să facem turul capitalelor europene pentru a spune că Franţa, care dă lumii întregi lecţii despre drepturile omului, are o atitudine antidemocratică tratând cu dispreţ votul universal’, a spus Jean-Guy Talamoni, aliat al lui Gilles Simeoni în formaţiunea ‘Pe a Corsica’.

Concret, aşteptările imediate ale naţionaliştilor corsicani sunt legate de trei dosare: co-oficializarea limbii corsicane, crearea unui statut de rezident pentru a combate speculaţiile imobiliare pe această insulă unde patru din zece locuinţe sunt reşedinţe secundare şi o amnistie pentru ‘deţinuţii politici’ şi pentru persoanele date în urmările de autorităţile franceze pentru delicte asimilate unor fapte de natură politică.

Aceste chestiuni sunt foarte sensibile în Corsica, insulă care a fost mai multe decenii scena a peste 4.500 de atentate revendicate de militanţii Frontului pentru Eliberarea Naţională a Corsicii (FLNC), grupare ce a depus armele în anul 2014.

‘Cele trei dosare implică rupturi totale sau intră în contradicţie flagrantă cu marile principii constituţionale şi instituţionale franceze’, explică pentru AFP Jerome Fourquet, autor al cărţii ‘La nouvelle question corse’.

Astfel, pentru co-oficializarea limbii corsicane ar trebui revizuită Constituţia Franţei, în problema aşa-numiţilor ‘deţinuţi politici’ ajungem la cea a independenţei justiţiei, iar în chestiunea statutului de rezident s-ar putea pune în discuţie egalitatea cetăţenilor, consideră Jerome Fourquet.

Duminică seară, premierul Edouard Philippe i-a telefonat lui Gilles Simeoni pentru a-l felicita după câştigarea alegerilor şi i-a transmis că este pregătit să-l primească la Paris ‘imediat ce va fi instalată noua colectivitate’ în Corsica, după 1 ianuarie.

Un răspuns ‘apreciat’ de câştigătorul alegerilor, dar pe care l-a considerat totuşi insuficient. ‘I-am spus că dincolo de politeţea protocolară, aşteptăm şi sperăm un veritabil dialog cu statul (francez) şi niciodată condiţiile nu au fost mai favorabile pentru ca problema corsicană (…) să fie rezolvată în mod calm şi durabil printr-o soluţie politică’, a spus Gilles Simeoni.