DISTRIBUIȚI

Pandemia de COVID-19 a crescut consumul de droguri, încurajând în acelaşi timp cultura ilegală de opiu, repercusiuni care s-ar putea face simţite „ani de zile”, a avertizat joi ONU, informează AFP, potrivit agerpres.

„Pieţele de droguri şi-au reluat rapid activităţile după perturbările iniţiale de la începutul pandemiei”, scrie Oficiul ONU pentru combaterea traficului de droguri şi prevenirea criminalităţii (UNODC) în raportul său anual publicat la Viena.


Citeşte şi: Ministrul brazilian al mediului a demisionat! Este bănuit de implicare în mafia lemnului din Amazonia!

Afganistanul, care produce peste 80% din opiul mondial, a înregistrat o creştere cu 37% a suprafeţei de teren utilizată pentru cultivarea macului, adesea singura opţiune pentru studenţii inactivi sau pentru muncitorii în şomaj, pentru a face faţă crizei sanitare.

În acelaşi timp, pandemia de coronavirus a accentuat „inegalităţile, sărăcia şi problemele de sănătate mentală la nivel global, toţi factori cunoscuţi pentru alimentarea consumului de droguri”, subliniază documentul.

Circa 275 de milioane de persoane din lume au consumat droguri anul trecut, comparativ cu 269 de milioane în 2018.

Majoritatea ţărilor au constatat o creştere a consumului de canabis în timpul pandemiei, potrivit raportului, care notează că acesta este perceput de tineri ca fiind mai puţin periculos pentru sănătate, „în pofida dovezii că el comportă riscuri”.

Citește și: Moartea lui McAfee alimentează teoriile conspiraţiei: ‘Dacă veţi citi vreodată că m-am sinucis, să ştiţi că NU am făcut-o!’

Utilizarea non-medicală de produse farmaceutice a crescut de asemenea, în timp ce interzicerea vieţii nocturne a scăzut recursul la cocaină.

Pandemia a avut, de asemenea, un impact asupra circuitelor de distribuire, devenite mai „inovative”: „traficul pe stradă” cedează locul unor „metode fără contact, precum achiziţionarea pe internet şi livrările prin poştă sau chiar cu drona”.

Printre rarele evoluţii pozitive constatate de UNODC se numără aceea că suprafaţa plantaţiilor de coca s-a redus cu 5% în 2019 datorită eforturilor Columbiei, primul producător mondial de cocaină. Guvernul conservator al preşedintelui columbian Ivan Duque, la putere din 2018, a progresat în distrugerea acestor plantaţii, care în 2017 au atins o suprafaţă-record de 171.000 de hectare.

Citeşte şi: Şapte mitropoliţi greci au fost ATACAŢI cu vitriol

Cu toate acestea, datorită unui randament mai bun, producţia mondială a acestei pulberi albe a continuat să atingă recorduri, ridicându-se la 1.784 de tone în 2019, dublu faţă de 2014, pe fondul „diversificării canalelor de aprovizionare în Europa”, fenomen care „scade preţurile şi creşte calitatea”.

Raportul UNODC, care este „o evaluare preliminară”, se bazează pe informaţii pe care organismul ONU le-a adunat de la statele membre, de la propriile antene şi din analiza unor surse deschise, mass-media şi rapoarte instituţionale.