DISTRIBUIȚI
Anadolu

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan prezidează sâmbătă, la Koln, inaugurarea uneia dintre cele mai mari moschei din Europa, o deplasare marcată de manifestaţii sub un important dispozitiv de protecţie a poliţiei, relatează AFP, potrivit news.ro .

Este vorba despre ultima etapă a vizitei de stat a preşedintelui turc, care încearcă să dea pagina ultimilor doi ani de tensiuni cu Germania.


Citește și : Grecia se pregăteşte pentru un puternic ciclon mediteranean

Erdogan s-a întâlnit vineri cu Angela Merkel, după care a fost invitat la un banchet boicotat de o parte a clasei politice germane, inclusiv de cancelar. Cei doi lideri s-au întâlnit, însă, sâmbătă dimineaţa la un mic dejun, înainte de plecarea lui Erdogan la Koln.

Foarte credinciosul lider turc, dotat cu puteri sporite de la începutul noului său mandat, în iulie, urma să inaugureze această moschee, finanţată de Uniunea afacerilor turco-islamice (Ditib), care are legături foarte strânse cu puterea turcă.

Câteva sute de persoane erau adunate sâmbătă dimineaţa la Koln, în spatele unei banderole cu mesajul ”Erdogan nu este binevenit” – cuvântul de ordine al manifestanţilor.

 

”Pot să înţeleg că se duce la Berlin. Dar să vină la Koln este o provocare”, se indignează un manifestant, Thomas, un german în vârstă de 22 de ani, venit să manifesteze în apărarea libertăţii presei.

”Vreau să fiu vocea oamenilor care nu pot să iasă în stradă în Turcia”, declară alt manifestant, Cansu, venit din Elveţia la această adunare. ”Erdogan crede că tot ce diferă de opinia sa este terorism. Sunt aici pentru a-mi exprima solidaritatea” cu opozanţii săi.

4.500 DE METRI PĂTRAŢI

Şantierul a fost deschis în 2009 şi, în pofida numeroaselor opoziţii şi controverse locale, primii credincioşi au putut să se roage în ea la începutul lui 2017, înainte de inaugurarea oficială a lui Erdogan de sâmbătă.

Cu minaretele sale de 55 de metri înălţime şi o cupolă mare de 36 de metri, acest edificiu de beton şi sticlă, menit să încarneze deschiderea potrivit arhitectului său Paul Böhm, este una dintre cele mai impozante moschei din Europa. Suprafaţa ei atinge 4.500 de metri pătraţi.

Situată în cartierul Ehrenfeld, nu departe de turnul televiziunii din Koln, ea poate să primească mii de credincioşi. Poliţia vrea să militeze accesul sâmbătă, la 5.000 de persoane, însă Ditib aşteaptă mult mai multe.

La fel ca banchetul oferit de preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, inuagurarea este boicotată de o mare parte a liderilor politici din landul Renania de Nord-Westfalia, inclusiv de primarul oraşului Henriette Recker şi de şeful Guvernului regional.

Edila Kolnului a reproşat Ditib opacitatea care a înconjurat desfăşurarea şantierului şi funcţionarea moscheei.

”PRACTICI NAZISTE”

Aleşi acuză de asemenea acest organism că este braţul regimului Erdogan, pentru că acesta gestionează 900 de locuri de cult în Germania, cu imami aduşi din Turcia. Organizaţia este de asemenea acuzată de către criticii săi că îi spionează pe opozanţii preşedintelui turc.

Opozanţii moscheei, mai ales extrema dreaptă germană – care se teme de un aflux de musulmani care ar transforma Kolnul într-o replică a ”Londonistanului” – a intentat recursuri împotriva construcţiei, care au eşuat.

După Berlin, unde vineri au manifestat câteva mii de kurzi, Erdogan era aşteptat la Koln ferm. Cel puţin două manifestaţii sunt prevăzute în oraşul renan.

Citește și : Seism şi tsunami în Indonezia: 384 de morţi şi sute de răniţi (nou bilanţ)

Câteva mii de poliţişti au fost mobilizaţi pentru la ceea ce şeful poliţiei locale, Uwe Jacob, prezintă drept una dintre cele mai mari desfăşurări ale poliţiei din istoria oraşului.

Prin această vizită de stat, Turcia, afectată de o criză economică acută şi aflată în relaţii reci cu Statele Unite ale lui Donald Trump, încearcă să se apropie de Germania, unde locuiesc trei milioane de persoane de naţionalitate sau de origine turcă.

Guvernul german, ale cărui presupuse ”tactici naziste” au fost denunţate de Erdogan în 2017, se arată deschis acestei ”încălziri”, în pofida ”diferenţelor profunde” care rămân, potrivit lui Merkel.

Ea a respins cererea de clasa ca ”teroristă” organizaţia lui Fetulah Güllen, care trăieşte în exil în Statele Unite, şi a insistat asupra atinerilor aduse libertăţii în Turcia.