DISTRIBUIȚI
NASA

Emiratele Arabe Unite (EAU) s-au alăturat cercului select de naţiuni care dispun de proiecte spaţiale de anvergură pentru a trimite misiuni pe Lună. Viitoarea aselenizare a unui rover autonom pe satelitul natural al Pământului este considerată o etapă pregătitoare pentru un scop şi mai ambiţios: planeta Marte, conform unui material publicat vineri de Space.com, potrivit agerpres

EAU au anunţat în luna septembrie că vor trimite pe Lună în 2024 un rover autonom denumit Rashid. Acest anunţ a fost făcut în contextul în care monarhia federală a lansat deja o sondă spre Marte, denumită Hope, prima misiune a aceste ţări dincolo de orbita terestră. Sonda Hope urmează să se plaseze pe orbita lui Marte în luna februarie a anului viitor. Misiunea Hope este una pur ştiinţifică, având drept obiectiv studierea climei şi microatmosferei marţiene de pe orbita acestei planete. Misiunea selenară a roverului Rashid este însă diferită, fiind concentrată pe dezvoltarea de noi tehnologii şi evaluarea factorilor de mediu şi a riscurilor la care se vor expune astronauţii arabi în pregătirea unor misiuni de explorare a unor alte lumi.


Citește și : Regele Harald al V-lea al Norvegiei a fost OPERAT la inimă

„Sunt numeroase obiective ştiinţifice în spatele acestei misiuni care ne va ajuta să înţelegem mai bine Luna”, a declarat pentru Space.com Adnan Al Rais, reprezentant al Centrului Spaţial Mohammed Bin Rashid, aparţinând EAU. „Pe termen lung însă, trebuie să ne apropiem de obiectivul nostru ultim, care este trimiterea de oameni pe Marte şi construirea unor colonii acolo”, a adăugat el.

Al Rais este şeful Programului „Marte 2117” al agenţiei spaţiale arabe, program demarat în 2017 cu obiectivul de a trimite oameni pe Marte în interval de un secol. În cadrul acestui program, EAU finanţează dezvoltarea unui „Oraş Ştiinţific Marţian” în deşert unde vor fi testate viitoarele misiuni cu echipaj uman pe Marte, printre altele.

Între timp, în cadrul programului naţional pentru astronauţi, EAU se pregătesc să selecteze alţi doi candidaţi pentru a dubla efectivele astronauţilor arabi. În prezent, EAU dispun de doi astronauţi cu experienţă limitată – unul dintre ei a petrecut o săptămână pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în 2019 şi a fost trimis recent la Centrul Spaţial Johnson, aparţinând NASA, pentru a continua antrenamentele.

Pentru o ţară care şi-a început programele spaţiale în urmă cu doar două decenii, EAU au progresat foarte mult, iar nou anunţata misiune selenară marchează o diversificare a domeniilor de interes din domeniul spaţial pentru această ţară, dincolo de plasarea de sateliţi geostaţionari, spre misiuni cu echipaje umane dincolo de orbita terestră şi explorarea Planetei Roşii.

Decizia de a trimite un rover autonom pe Lună este legată de recunoaşterea internaţională pe care „astrul nopţii” o are ca bornă extrem de importantă pe drumul spre colonizarea lui Marte. Luna este cea mai apropiată lume extraterestră pe care pot fi testate tehnologiile necesare aventurii marţiene.

„Are sens să mergem pe Lună. Luna este mai aproape de Pământ decât Marte şi ne va permite să susţinem programe spaţiale cu o frecvenţă mare a misiunilor”, a explicat şi Hamad Al Marzooqi, managerul de proiect pentru noua misiune selenară, fără a detalia însă ce alte misiuni selenare sunt avute în vedere.

Deocamdată, agenţia spaţială arabă se concentrează pe misiunea roverului Rashid, denumit aşa în amintirea şeicului Rashid bin Saeed Al Maktoum, tatăl actualului şeic al EAU şi unul dintre fondatorii uniunii emiratelor, conform Associated Press.

Nu a fost încă aleasă racheta ce va fi folosită pentru lansarea roverului spre Lună în 2024. De asemenea, urmează să fie ales locul de aselenizare din cinci posibile locaţii, conform lui Al Marzooqi. Toate aceste posibile locaţii sunt aflate în regiunea ecuatorială a feţei vizibile a Lunii şi nu au fost vizitate niciodată de o misiune de aselenizare, a adăugat el.

„Ne dorim să explorăm noi regiuni, care nu au mai fost explorate în misiunile precedente pe Lună şi care ne vor permite să cercetăm lucruri interesante”, a susţinut Al Marzooqi.

Vezi și : Israelul este PÂRJOLIT de mai multe incendii de vegetație (VIDEO). Zeci de locuințe au fost evacuate în grabă!

Roverul Rashid va avea patru roţi adaptate pentru terenul selenar accidentat, va fi dotat cu o cameră de înaltă rezoluţie, cu un instrument de imagistică termică şi cu alte instrumente pentru analiza compoziţiei regolitului selenar (solul selenar).

Roverul va avea la bord şi o sondă Langmuir, un instrument care va studia un fenomen neobişnuit care se petrece pe Lună. Vântul solar, fluxul constant de particule ionizate provenind de la Soare, bombardează în continuu suprafaţa Lunii în timpul zilelor selenare, pentru că Luna nu are o atmosferă şi un câmp magnetic care să oprească aceste particule. Rezultatul este o uşoară sarcină electrică pozitivă pe suprafaţa emisferei selenare în care este zi şi explică de ce praful selenar este atât de „lipicios”, caracteristică descoperită încă de la prima misiune Apollo pe Lună.

Roverul va derula experimente şi cu mostre de materiale pentru costume de scafandri spaţiali pentru a afla cum rezistă diferitele materiale la condiţiile severe de mediu de pe Lună.

Deşi misiunea roverului Rashid va dura doar o zi selenară (aproximativ 14 zile terestre), roverul va fi dotat şi cu software experimental care va monitoriza temperatura celorlalte instrumente şi le va regla consumul de energie, în scopul de a încerca readucerea lor în funcţiune după ce va trece friguroasa noapte selenară, conform lui Al Marzooqi.

Până în prezent, doar trei naţiuni au aselenizat controlat pe Lună: Rusia, SUA şi China. Alte două state au încercat să-şi alăture numele pe această listă scurtă anul trecut, dar au eşuat: Israelul, care a trimis modulul de aselenizare Beresheet, şi respectiv India cu misiunea Chandrayaan-2.

Al Marzooqi a precizat că experţii din cadrul agenţiei spaţiale arabe studiază cauzele eşecurilor celor două misiuni pentru a nu le repeta în cadrul misiunii din 2024.

„Am fost dezamăgit când am văzut că aceste două misiuni au eşuat. Atunci când vezi misiuni eşuate înainte de lansarea propriei tale misiuni, trebuie să înţelegi mai bine riscurile pentru a nu avea aceaşi soartă”, a susţinut el.

Însă, oricât de precauţi am fi, nu pot exista misiuni spaţiale fără riscuri. „Nu există nicio misiune spaţială cu rata de succes de 100%”, a subliniat el.