DISTRIBUIȚI

După o pauză îndelungată din cauza iernii, opoziţia belarusă a lansat un apel la manifestaţii cu prudenţă joi, încercând să reactiveze ampla mişcare de contestare din 2020, slăbită de represiunea regimului preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, relatează AFP, potrivit agerpres.

Lukaşenko, aflat la putere din 1994, s-a confruntat anul trecut cu proteste de o amploare istorică, după realegerea sa extrem de controversată în luna august şi denunţată în Occident.


Citeşte şi: Eficacitatea vaccinului AstraZeneca a fost redusă la 76 %

Dar, mişcarea de contestare, care a reunit până la 100.000 de manifestanţi paşnici mai multe duminici, a fost înăbuşită progresiv prin arestări masive şi violenţe soldate cu cel puţin patru morţi şi grele pedepse cu închisoare, care continuă să fie pronunţate.

În pofida acestei situaţii, opoziţia a lansat joi populaţiei un apel la mobilizare pentru a comemora, ca în fiecare an la 25 martie, „Ziua libertăţii”, omagiind astfel declararea statului belarus independent în 1918, care a fost anihilat un an mai târziu de bolşevici.

„Lumea întreagă crede în voi”, a proclamat opozanta în exil Svetlana Tihanovskaia pe contul său Telegram, invitând fiecare belarus să participe la „manifestaţiile de protest în primăvară”.

Populara media NEXTA, care coordonează protestele, a recomandat ca marşurile de joi să se desfăşoare în curţile imobilelor, între vecini, „urmând traseele cele mai sigure”.

NEXTA le-ar recomandat şi alte mijloace simbolice de protest: focuri de artificii în cursul serii şi folosirea claxoanelor la ora locală 18:30.

În toată ţara, numeroşi belaruşi au agăţat sau pictat pe zidurile imobilelor drapele în roşu şi alb, culorile istorice ale opoziţiei, potrivit imaginilor difuzate pe reţelele de social media.

Riscul represiunii rămâne ridicat. La Minsk şi în alte oraşe, forţele de ordine au avertizat că reuniunile sunt interzise şi manifestanţii se vor expune deci arestărilor.

Considerând că „singura garanţie a securităţii unei manifestaţii este dimensiunea sa”, canalul NEXTA a invitat la marşuri ale opoziţiei în 27 martie în oraşele ţării.

În vara şi toamna anului trecut, astfel de marşuri cerând plecarea lui Aleksandr Lukaşenko reuneau în fiecare weekend zeci de mii de persoane, în special la Minsk, slăbind ulterior în urma represiunilor forţelor de securitate.

Protestatarii au schimbat apoi tactica şi au optat o vreme pentru mici adunări dispersate, de asemenea reprimate.

De atunci, „mulţi oameni nu-şi mai asumă riscuri, chiar dacă vor foarte mult schimbări. Căci ei înţeleg că preţul poate fi prea ridicat”, subliniază politologul Aleksandr Klaskovski, de la think-tank-ul Belaplan.

În paralel, tribunalele judecă pe bandă rulantă manifestanţi şi jurnalişti, acuzaţi adeseori că ar fi organizat „tulburări în masă” şi că ar fi comis „violenţe” împotriva poliţiei.

La jumătatea lunii martie, Parchetul General al ţării a indicat astfel că peste 400 de persoane au fost condamnate în acest cadru. Până în prezent, pedeapsa cea mai severă aplicată a fost de zece ani de închisoare, potrvit apărătorilor belaruşi ai drepturilor omului.

De altfel, poliţia a efectuat joi percheziţii la mai mulţi membri ai unei organizaţii reprezentând minoritatea poloneză, în timp ce Polonia vecină susţine opoziţia şi întreţine raporturi tensionate cu Minskul. În zilele precedente au avut loc şi arestări.

O anchetă pentru „incitare la ură etnică şi religioasă” şi „reabilitare a nazismului” a fost deschisă împotriva conducătoarei acestei organizaţii „neautorizate”, a indicat parchetul belarus.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki denunţase miercuri seara represiunea care îi viza pe polonezi, apreciind că aceasta „este absolut incompatibilă cu normele internaţionale”.

Citeşte şi: Joe Biden aruncă pe umerii Kamalei Harris problema delicată a migraţiei 

Principalii opozanţi au fost încarceraţi sau constrânşi să plece în exil, ca de pildă Svetlana Tihanovskaia.

Până în prezent, Aleksandr Lukaşenko nu a dat niciun semn de deschidere, mulţumindu-se să evoce vagi reforme constituţionale, fără a stabili totuşi un calendar exact al acestora sau să le detalieze conţinutul, aminteşte AFP.

În pofida sancţiunilor europene şi americane împotriva regimului, el se bucură de sprijinul Moscovei, notează AFP.