DISTRIBUIȚI
Wikipedia

Şeful poliţiei din New York a prezentat joi scuze, într-un demers fără precedent, pentru actele de violenţă săvârşite de poliţie împotriva comunităţii gay în timpul revoltelor de la Stonewall, din 1969, iniţiativă salutată de comunitatea LGBT în apropierea celei de-a 50-a aniversări a acestor evenimente emblematice pentru drepturile homosexualilor, potrivit AFP, transmite şi agerpres.

„Ceea ce s-a întâmplat nu ar fi trebuit să aibă loc, acţiunile NYPD au fost pur şi simplu greşite”, a declarat şeful poliţiei, James O’Neill.


Citeşte şi: Theresa May îşi depune demisia oficială

„Acţiunile şi legislaţia erau discriminatorii şi tiranice şi, pentru acest lucru, îmi cer iertare”, a adăugat acesta cu ocazia unei conferinţe de presă consacrate măsurilor de securitate vizând numeroasele evenimente organizate până la sfârşitul lunii iunie pentru a marca această aniversare.

Scuzele oficialului, un demers fără precedent, au fost urmate de aplauze îndelungi, salutate apoi din plin de apărătorii drepturilor persoanelor LGBT pe reţelele de socializare.

În 2017, James O’Neill a considerat, la fel ca predecesorul său în aceeaşi funcţie, William Bratton, că scuzele nu sunt necesare.

Presiune 

Presiunea a crescut însă în ultimele zile. Organizatorii Gay Pride din New York şi a doua persoană cu forţă de decizie din consiliul municipal, Corey Johnson, el însuşi homosexual, au făcut din nou apel ca poliţia să prezinte scuze.

Acesta ”ar fi un lucru foarte, foarte bun”, ”un pas important spre vindecare şi reconciliere”, a declarat miercuri Johnson la un post de radio newyorkez.

Joi, Corey Johnson i-a mulţumit lui O’Neill. ”Stonewall este primul loc unde am mers după ce am ajuns la New York, atunci când aveam 18 ani”, a scris acesta pe Twitter. ”Suntem recunoscători pentru faptul că şi-a cerut iertare (…) Este minunat să auzi asta în timpul lunii Pride”.

Pe 28 iunie 1969, membri au comunităţii homosexuale au manifestat împotriva unei razii a poliţiei la Stonewall Inn, un bar cunoscut ca loc de întâlnire a comunităţii gay, situat în cartierul Greenwich Village.

În urma descinderilor repetate ale poliţiei la locurilor de întâlnire ale comunităţii gay, sub pretextul încălcării legislaţiei referitoare la vânzarea de alcool, sute de persoane s-au adunat în faţa barului şi au început să arunce cu diverse obiecte în forţele de ordine, strigând sloganuri precum ”Gay Power”.

Poliţia a cerut echipaje suplimentare, iar circa 10 persoane au fost arestate, marcând debutul unei săptămâni de revolte, dar şi naşterea unei mişcări ample de luptă pentru drepturile persoanelor homosexuale.

Anul următor, la 28 iunie 1970, mai multe asociaţii care au luat naştere în focul evenimentelor, precum Gay Liberation Front, au organizat un eveniment comemorativ în faţa Stonewall Inn, situat pe Christopher Street şi astfel a luat naştere prima paradă Gay Pride.

Monumente LGBT 

O serie de manifestări şi de evenimente culturale sunt prevăzute a se desfăşura la New York în luna iunie pentru a marca corespunzător această aniversare, care va culmina la 30 iunie cu WorldPride, cea mai mare paradă LGBTQ din lume, la care sunt aşteptate să participe trei milioane de persoane.

Administraţia democrată a celei mai mari metropole americane intenţionează să demonstreze, cu această ocazie, că este încă pionieră în domeniul recunoaşterii drepturile homosexualilor.

Citeşte şi: Canada anunţă când vor începe audierile în procesul de extrădare al directoarei de la Huawei

După ce a anunţat, la sfârşitul lunii mai, crearea unui monument în onorarea a două femei transgender, eroinele luptei pentru drepturile comunităţii LGBTQ, municipalitatea a încercat să desemneze drept monumente istorice anumite locuri ”semnificative” în istoria comunităţii gay, printre care fosta locuinţă a scriitorului James Baldwin (1924-1987) sau ”Caffe Cino”, primul ”teatru gay” din New York, situat în Greenwich Village.

În iunie 2016, Stonewall Inn a fost declarat de Barack Obama ”monument naţional”, primul de acest tip dedicat drepturilor persoanelor LGBT.

A fost lansată recent o pagină de internet, Stonewall Forever, cu fotografii, scrisori şi mărturii, care îşi invită vizitatorii să contribuie cu propriile confesiuni.